Pe de alta parte, indiferent daca oamenii isi primesc sau nu banii, terenurile sunt pierdute, iar lucrarile la Autostrada continua. Mai mult, in unele comune, mai ales cele din apropierea municipiului Clu-Napoca, pretul terenurilor pe metru patrat este de aproximativ cinci ori mai mare decat cel stabilit pentru proprietatile expropriate.

Eu am mai multe terenuri peste care va trece Autostrada. Pentru doua am primit doar jumatate din banii care ni se cuveneau ca despagubiri. Asta pentru ca cei care fac lucrarile au deviat traseul cu cativa zeci de metri.

Mai grav este cu alt teren de 10 ari pe care noi l-am cumparat, dar nu putem sa transcriem pamantul, a afirmat Adela Gebe din comuna Savadisla. Ea a explicat ca, in urma cu cativa ani, actul de vanzare-cumparare se facea de mana, cu martori.

Ca sa ne luam cei 1400 de euro care ni se cuvin pentru acest teren trebuie sa obtinem un titlu de proprietate, iar acesta nu-l putem avea decat daca demaram o serie de actiuni in instanta care ne costa cel putin 1000 de euro, a subliniat Gebe adaugand ca nu intelege de ce in cazul tuturor acestor terenuri nu s-a apelat la un singur

avocat si expert care sa cunoasca situatia din teren. De asemenea, Dumitru Moldovan, secretarul comunei Savadisla atrage atentia ca zeci de persoane din comuna sunt in aceeasi situatie de a nu-si primi banii pentru terenurile de sub Autostrada decat daca pornesc niste procese in instanta.

800 de euro pentru un castig de 14 euro

Societatea care s-a ocupat de intocmirea situatiei cadastrale a intocmit o situatie. Datele de pe hartile cadastrale nu corespund in multe situatii cu cele din titlurile de proprietate. Astfel, firma de avocatura refuza sa aprobe lista persoanelor expropriate.

Acestor cetateni li se solicita sa anuleze partial vechile titluri in instanta si sa ajunga la datele de pe plansele cadastrale pentru a-si putea primi banii, a precizat Moldovan, adaugand ca la nivelul comunei nu s-au definitivat decat o parte din dosarele de exproprieri.

In satul Stolna sunt probleme foarte mari deoarece acolo, nefiind Cooperative, terenurile s-au vandut succesiv, iar cel care detine in acest moment un teren de sub Autostrada, nu poate sa faca dovada decat ca a folosit terenul, si nu ca este proprietar. Sigura cale este instanta insa multi oameni n-au bani de procese.

Avem un caz in care un satea avea de luat 14 euro pentru o parcela si trebuia sa porneasca o actiune in instanta care costa 800 de euro. Omul a renuntat, sustine secretarul.

Exproprierile au sabotat proprietarii

Pe de alta parte, el mentioneaza ca intelege nemultumirile oamenilor avand in vedere ca la Savadisla metrul patrat de teren se vinde cu 15-20 de euro, iar pentru exproprieri se platesc doar 1,5-4,9 euro pe metru patrat. Noi avem apa, gaz, cablu, telefon. Toate conditiile, iar terenurile merg foarte bine.

Problema este ca din cauza Autostrazii, oamenii nu mai pot sa vanda, deoarece terenurile sunt deja cuprinse in planul cadastral al acesteia. In cazul suprafetelor mai mari, acolo-i baiul. Daca oamenii renunta si nu se duc in instanta, raman si fara bani, si fara teren. Nu stiu ce o sa mai fie.

Doar doi au pornit procese pana acum, afirma secretarul din Savadisla.

Se putea gresi in orice etapa

Planurile cadastrale pentru Autostrada Transilvania au fost intocmite de societatea Gauss din Timisoara care a lucrat, in majoritatea judetelor prin care trece tronsonul de autostrada, cu subcontractori. La Cluj, hartile au fost intocmite de societatea Primul Meridian din Slatina.

Alin Mihaescu, reprezentant al subcontractorului a declarat ca la intocmirea planurilor cadastrale s-a colaborat atat cu Comisiile Locale de Fond Funciar, cat si cu Oficiul de Carte Funciara. In cadrul procesului se putea gresi in orice etapa o cifra de parcela.

S-a intamplat ca noi sa avem pe situatie, spre exemplu, parcela 18, iar pe tilul de proprietate sa apara 17. In teren, este vorba despre aceeasi parcela, a precizat Mihaiescu.

El a adaugat ca fie primarii au numerotat parcelele intr-un anume mod, fie titlurile au fost date pe vechile legi ale proprietatii si nu s-au facut masuratorile riguroase in teren. In plus, pe oameni nu i-a interesat niciodata sa aiba acte de proprietate in regula.

In unele comune, chiar nu s-au gasit deloc acte de proprietate. Asa s-au aplicat la noi legile propritatii, pe hartie, in proportie de 90%, iar in realitate doar de 20%. Noi ne-am conformat actelor pe care le-a gasit.

Asta este, oamenii trebuie sa-si rezolve problemele in instanta, a afirmat Mihaescu adaugand ca problemele de la Savadisla nu sunt singurele, situatii similare (neconcordante intre planurile cadastrale si datele din titlurile de proprietate-n.r.) intalnindu-se si la Gilau, Turda, Campia Turzii.

In toate zonele exista astfel de probleme. Acestea tin de modul deficitar in care s-au aplicat la noi legile proprietatii din ‘90 incoace. Si in Bihor am avut probleme. Orice greseala insa n-ar fi trebuit sa treaca de Oficiul de Cadastru. Fiecare documentatie s-a aprobat pe baza buletinului si titlului de proprietate.

Noi nu avem insa un raport cu toate cazurile, a apreciat Mariu Oprea, reprezentant al societatii Gauss in judetul Bihor.

Prefectura si-a taiat mana de ajutor

Maria Kerekes, referent pe fond funciar in cadrul Primariei Savadisla a declarat ca, intr-adevar, oamenii din comuna se afla intr-o situtie penibila. Spre exemplu, avem o parcela din titlul de proprietate numerotata cu 1574/

In planul cadastral pentru Autostrada apare 1574/3/ Parcela este aceeasi, doar ca onul nu-si poate primi banii pentru ca situatiile nu corespund.

In alte parti din tara s-au accepat adeverinte de la primarie care atestau ca este vorba despre aceeasi parcela detiunuta de o persoana pentru care garanta Comisia Locala de Fond Funciar ca detine actele de proprietate. Acum nu mai merge, singura cale este instanta, a explicat Kerekes.

Cu toate ca la finalul lunii trecute, prefectul Alin Tise a declarat ca se va ocupa personal de problemele cetatenilor care nu pot intra in posesia despagubirilor din cauza unor probleme cu titlurile de proprietate, in prezent Prefectura isi neaga competentele in aceasta directie.

Mai mult, situatia din comuna Savadisla a scapat din prezentarile prefectului, in ciuda faptului ca seful serviciului de fond funciar al institutiei, Ioan Cadar, face parte din Comisia de expropriere.

Surse de incredere ne-au relatat ca, in multe situatii, Prefectura, prin Comisia Judeteana de Fond Funciar, a fost solicitata sa intervina, dar a refuzat sa se implice.

In momentul in care Comisia Locala de Fond Funciar se intrunea in sedinta si propunea comisiei judetene anularea titlurilor de proprietate, aceasta din urma putea interveni si remedia situatia, in paralel cu adoptarea unor noi titluri. Totusi, ei au refuzat orice implicare, ne-au declarat aceleasi surse de incredere.

In replica, purtatorul de cuvant al Prefecturii a declarat ca situatia nu este de competenta Comisiei Judetene de Fond Funciar.

Documentatiile pe baza carora au fost aprobate ulterior, prin Hotarare de Guvern, sumele cuvenite persoanelor indreptatite, contineau, la data respectiva, in mod obligatoriu Titlul de Proprietate sau, in cel mai rau caz, Procesul-Verbal de punere in posesie emise in favoarea acestora.

Toate situatiile care sunt in afara cadrului legal sunt de competenta exclusiva a Comisiilor Locale de Fond Funciar in sarcina carora revine, in exclusivitate, stabilirea amplasamentului suprafetei atribuite. In caz de contestatii, solutionarea apartine Tribunalului, a conchis purtatorul de cuvant.