Tensiunile interetnice din Transilvania sunt din nou escaladate, la doar o luna si jumatate de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
In timp ce liderii secuilor organizeaza o consultare populara botezata “referendum”, fara nici un fel de valoare juridica, la Cluj, reprezentantii Consulatului Maghiar si cei ai Comitetului de Initiativa “Bolyai” (CIB) repun pe tapet problema scindarii Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB).
Noile revendicari ale maghiarilor ardeleni ar putea fi discutate cu prilejul vizitei presedintelui Ungariei in Romania. Laszlo Solyom va vizita deopotriva Bucurestiul, zona Secuimii, Targu-Muresul si Clujul.
Vizita sa are loc chiar in perioada in care Consiliul National Secuiesc a cerut locuitorilor judetelor Harghita si Covasna, precum si unei parti a celor care locuiesc in zona orasului Sovata sa se pronunte in privinta autonomiei Tinutului Secuiesc.
Desigur, asa-zisul referendum nu are nici o valoare juridica. El va fi folosit, insa, pentru a legitima demersurile politice ale reprezentantilor secuilor.
Divergentele dintre oficialii romani si maghiari au fost sporite de faptul ca doi parlamentari ai formatiunii radicale FIDESZ din Ungaria, condusa de fostul premier Viktor Orban, au anuntat ca participa, in calitate de observatori, la consultarea organizata de Consiliul National Secuiesc.
Este cea de-a treia interventie a unor oficiali maghiari in evolutia lucrurilor din Transilvania.
Acum cateva zile, viceconsulul maghiar din Cluj, Istvan Szentpeteryi, a cerut conducerii Universitatii “Babes-Bolyai” sa admita cererile formulate de reprezentantii Comitetului de Initiativa “Bolyai”. Acest comitet are ca obiectiv declarat scindarea UBB pe criterii etnice.
Doi dintre liderii CIB, Peter Hantz si Lehel Kovacs, au fost concediati de conducerea universitatii dupa ce au fortat instalarea unor placute neautorizate in limba maghiara in cladirile unor facultati ale UBB si in cea a Rectoratului.
Tot in urma scandalului provocat de membrii CIB, reprezentantii Ministerului de Externe de la Budapesta au cerut explicatii oficiale Guvernului roman. Astfel, un conflict de munca dintre doi lectori universitari si rectorul Nicolae Bocsan a devenit un prilej pentru aparitia unor tensiuni diplomatice intre cele doua tari.
Divergentele dintre romani si maghiari ar urma sa fie speculate electoral de o serie de formatiuni, de genul PRM, in Romania, ori FIDESZ, in Ungaria.
Nu in ultimul rand, formatiunile maghiarilor ardeleni aflate in dezacord cu actuala conducere a UDMR spera sa isi mobilizeze, astfel, electoratul pentru a vota in favoarea inscrierii episcopului reformat Laszlo Tokes in cursa pentru un fotoliu de europerlamentar.
Aceasta candidatura va diviza, insa, voturile maghiarilor ardeleni, mai ales ca episcopul este considerat drept cel mai charismatic lider din aceasta comunitate.
Astfel ca UDMR s-ar putea vedea in situatia sa nu poata atinge pragul electoral pentru alegerile europene, iar singurul reprezentant al maghiarilor din Transilvania in Parlamentul European sa fie tocmai Tokes, cel mai puternic adversar al actualei conduceri a Uniunii.
