este 80 de cladiri din Timis sunt incadrate in gradul II de risc seismic, unele dintre ele avand o vechime de peste 200 de ani. Statisticile nu sunt, insa, exacte. Pana in luna mai, toate primariile trebuie sa trimita la Consiliul Judetean o situatie cu starea cladirilor locuibile pentru estimarea cheltuielilor cu expertizarea tehnica, dupa care imobilele vor fi marcate cu "bulina rosie".
La nivelul judetului Timis nu se cunoaste cu exactitate numarul cladirilor cu risc seismic. Datele mai vechi spun ca ar fi peste 80, 32 dintre ele fiind numai in municipiul Timisoara. Potrivit normelor tehnice de expertizare, cladirile incadrate in gradul II de risc seismic necesita lucrari la infrastructura si mai putin la fundatie.
Consiliul Judetean Timis a trimis, inca de anul trecut, adrese catre toate primariile municipiilor si oraselor din judet, prin care se solicita numarul exact al cladirilor subrede si care au nevoie de consolidari. In tot acest timp, numai trei primarii, cele din Timisoara, Deta si Ciacova, au intocmit aceasta centralizare.
"Le vom trimite o astfel de solicitare din nou, pentru ca expertiza tehnica va fi realizata in cursul acestui an. Trebuie sa stim exact numarul cladirilor pentru ca, in functie de numarul lor, trebuie sa solicitam fondurile de la buget", a declarat Jana Lavrits, purtatorul de cuvant al CJ Timis.
O astfel de statistica nu exista nici la Inspectoratul Teritorial in Constructii Timis, dupa cum a declarat inspectorul general Verginia Popescu. "Acest gen de statistici trebuie sa existe la primarii. Noi verificam siguranta si calitatea in constructii, iar proprietarii lor trebuie sa le asigure.
Angajatii nostri pot verifica ceea ce fac cei care expertizeaza, iar acestia sunt angajati de proprietari", a afirmat Popescu.
Presedintele Ordinului Arhitectilor din Timisoara, Florin Ionasiu, fost arhitect-sef al orasului, a declarat ca numarul cladirilor care ar putea fi afectate de un cutremur nu poate fi mare. "Dupa normele actuale, 90% din imobilele istorice ar trebui sa se prabuseasca.
Au rezistat sute de ani si la cutremure, asa ca normele nu sunt corecte, pentru ca tipologia cutremurelor din vest nu este la fel ca in Vrancea. E adevarat ca imobilele construite pana in 1920 necesita consolidari imediate. Oricum, nu cred ca pericolul este foarte mare", a mai spus arhitectul.
Peste 100 de apartamente in cladirile-capcana
Conform datelor din cele trei orase timisene, la nivelul judetului exista 113 apartamente care se afla in cladiri care necesita consolidare. Potrivit statisticilor, in Timisoara sunt cinci cladiri "in pericol", aflate in zonele istorice, in care sunt 86 de apartamente. In municipiul resedinta de judet, imobilele-capcana sunt cele de pe str. Eugeniu de Savoya nr. 6, str. Odobescu nr. 79, str.
Stefan cel Mare nr. 55, str. Martir S. Iordan nr. 20- 22 si Intrarea Lupului nr. 3. La Ciacova ar putea fi marcate cu bulina rosie cladirile de pe str. A. Iancu nr. 18, str. N. Balcescu nr. 28, str. A. Iancu nr. 1, str. N. Balcescu nr. 42 si Piata Cetatii nr. 44, iar in orasul Deta cele de pe str. Mihai Eminescu nr. 3 si str. Victoriei nr. 16.
Banatul ocupa al doilea loc pe scara seismica a Romaniei, dupa zona Vrancei, magnitudinea maxima fiind aproximata la sase grade pe scara Richter. Din studiile facute asupra cutremurelor din ultimii 500 de ani rezulta ca seismele din Banat sunt total imprevizibile, existand in orice moment riscul producerii lor.
In Timis, principalele zone seismice sunt Banloc- Voiteg, Sannicolau Mare si Sag-Parta. Ultimul cutremur intens a avut epicentrul in Voiteg, in 2 decembrie 1991, seismografele indicand 5,6 grade pe scara Richter.
