Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, sustine ca tentativele de a impiedica recunoasterea de catre UNESCO a pelerinajului de la Sumuleu Ciuc, cea mai mare manifestare religioasa si culturala a seciulor, au reusit in acest an. "Pentru noi, decizia luata de UNESCO este demoralizanta si revoltatoare in acelasi timp", a declarat Kelemen.

Peste 100.000 de oameni la pelerinajul de la Sumuleu-CiucFoto: Agerpres

Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), intrunita in Etiopia, nu a inclus Pelerinajul de la Sumuleu Ciuc pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO. In urma cu patru ani, presedintele UDMR, Kelemen Hunor, in calitate de ministru al Culturii si Patrimoniului National, a propus includerea pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO a celei mai mari manifestari religioase si culturale a secuilor. In toata aceasta perioada au fost mai multe tentative de a impiedica materializarea acestei initiative, iar acum, in decembrie 2016, aceste incercari au reusit. Pelerinajul de la Sumuleu Ciuc nu se poate bucura de recunoastere si protectie internationala, se arata intr-un comunicat al UDMR, citat de News.ro.

"Pentru noi, decizia luata de UNESCO este demoralizanta si revoltatoare, in acelasi timp", a declarat Kelemen Hunor, conform sursei citate.

Liderul Uniunii a subliniat ca acest pelerinaj este una dintre sarbatorile religioase si culturale esentiale pentru viata maghiarimii din Bazinul Carpatic, acesta fiind de altfel motivul pentru care a propus ca pelerinajul sa fie inclus pe lista UNESCO a Patrimoniului cultural imaterial al umanitatii.

"Pelerinajul, care are loc de Rusalii la Sumuleu Ciuc, a devenit cea mai importanta sarbatoare religioasa si nationala a maghiarilor de pretutindeni, la ea participa, an de an, aproape o jumatate de milion de persoane din Transilvania si din alte parti ale lumii. Includerea in Patrimoniul cultural universal UNESCO a Pelerinajului de la Sumuleu Ciuc ar fi insemnat pentru aceasta manifestare, extrem de importanta, protectie sporita, dar si recunoasterea pe care o merita aceasta mostenire straveche a secuimii. Din nefericire, astazi, acest lucru nu s-a intamplat pentru ca, din partea comunitatii maghiarilor din Romania, a initiatorilor, nimeni nu a fost prezent atunci cand a trebuit sa fie sustinuta propunerea. Nu numai ca reprezentantii Ministerului Culturii din Romania nu au sustinut initiativa, dar chiar au multumit pentru respingerea acesteia, ignorand efortul depus de cel putin o suta de specialisti, dar si dorinta profunda a maghiarimii din Transilvania ca Pelerinajul de la Sumuleu Ciuc sa fie inclus pe lista patrimoniului universal. Pentru noi, atitudinea discriminatorie a partii romane este de neinteles. S-a adeverit si in cazul acesta ca, in problemele noastre, putem conta doar pe noi insine", a subliniat Kelemen Hunor.

In dosarul care a insotit propunerea inaintata UNESCO in martie 2012, au atestat demersul si au intarit sprijinul acestei initiative Ordinul Franciscanilor din Transilvania, Consiliul Judetean Harghita, Consiliul Local Miercurea Ciuc, Centrul Cultural al judetului Harghita, Primaria Joseni, Organizatia Caritas din Alba Iulia, Asociatia Etnografica Kriza Janos, Parohia Romano-Catolica din Joseni, Asociatia Microregionala Pogany-havas, Asociatia Csiksomlyo, precum si Asociatia Sf. Stefan de la Pustiana. De asemenea, aceste organizatii au contribuit efectiv la pregatirea documentatiei necesare, se arata in comunicat.

Propunerea a fost sustinuta, in primul rand, de documentatia realizata de etnograful Tanczos Vilmos. Comisia de experti constituita in vederea intocmirii dosarului a evidentiat importanta religioasa si culturala a pelerinajului. A fost pentru prima data cand Romania a inaintat UNESCO o propunere privind patrimoniul religios si cultural. Din 2012 era stiut in mod cert ca o decizie finala a comisiei de specialitate a UNESCO va fi elaborata chiar si dupa doi ani insa, din cauza schimbarilor de Guvern, procedura a durat si mai mult, mai arata UDMR.

Conform sursei citate, dupa predarea dosarului, comisia respectiva a solicitat cateva completari de natura tehnica, dar cum UDMR nu mai facea parte din Guvern, Comisia Nationala pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, aflat in subordinea Ministerului Culturii, nu a raspuns acestei solicitari. In aceste conditii, termenul limita a fost depasit si astfel, intreaga procedura a trebuit reluata in 2014. Comisia UNESCO pentru Patrimoniul cultural imaterial al umanitatii s-a intrunit in iunie anul acesta, a analizat dosarul si a constatat ca documentatia prezentata este completa.

"La scurt timp, UDMR a aflat ca Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Culturii actioneaza in vederea retragerii acestui dosar alcatuit de experti, o initiativa care se bucura de acordul si de sprijinul tuturor partilor interesate. Dupa o serie de proteste publice si negocieri cu usile inchise, aceasta tentativa a fost oprita", mai sustine UDMR.

"Multumesc tuturor celor care s-au implicat in acest demers, celor care ne-au sprijinit si multumesc in mod special Ungariei pentru ajutorul acordat. Nu vom ceda. Nu putem renunta. Trebuie sa ne continuam lupta. Vom reusi doar daca ne vom uni fortele, vom reusi doar printr-un efort coerent si sustinut. Daca nu suntem prezenti atunci cand sunt luate decizii care ne privesc, nu reusim. De aceea, pe 11 decembrie trebuie sa aratam ca suntem o comunitate puternica", a conchis presedintele UDMR, citat in comunicat.

  • Corina Suteu
    Foto: Agerpres
    UPDATE Corina Suteu: Dosarul de includere a pelerinajului in patrimoniul UNESCO, amanat pentru completare

Ministrul Culturii, Corina Suteu, a declarat pentru News.ro ca dosarul privind includerea pelerinajului de la Sumuleu Ciuc, cea mai mare manifestare religioasa si culturala a secuilor, in patrimoniul cultural imaterial al umanitatii de catre UNESCO, a fost amanat pentru o completare.

Ministrul Culturii, Corina Suteu, a precizat pentru News.ro ca "dosarul a fost amanat, nu anulat, ci amanat pentru o completare".

Ulterior, ministerul Culturii a transmis un comunicat in care afirma fara detalieri ca "acestui dosar i se vor aduce completari si va fi rediscutat la urmatoarea intrunire a Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial".

Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO), intrunita in Etiopia, la Addis Abeba, nu a inclus Pelerinajul de la Sumuleu Ciuc pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO.

In urma cu patru ani, presedintele UDMR, Kelemen Hunor, in calitate de ministru al Culturii si Patrimoniului National, a propus includerea pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO a celei mai mari manifestari religioase si culturale a secuilor.

Joi, de Ziua Nationala a Romaniei, UNESCO a inclus in Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii tehnicile traditionale de realizare a scoartei in Romania si Republica Moldova, potrivit unesco.org.

"O expresie a creativitatii, identitatii si coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generatie in generatie in unele familii, dar si de ateliere si institutii de invatamant", arata site-ul UNESCO.

Ministerul Culturii a subliniat in comunicatul de presa transmis vineri ca "Romania a convins expertii internationali asupra valorii universale de necontestat a tehnicilor traditionale de realizare a scoartei si a rolului pe care il au in imbogatirea diversitatii culturale si a creativitatii umane".

La reuniune participa o delegatie a Romaniei formata din experti si condusa de catre Alexandru Oprean, secretar de stat in Ministerul Culturii. In interventia sa, demnitarul roman a multumit comitetului pentru decizia luata si a mentionat ca "astazi, atat Romania, cat si Republica Moldova fac un pas inainte spre o mai buna intelegere a importantei protejarii valorilor culturale comune pentru generatiile ce vor urma".

Pe Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultiural Imaterial al Umanitatii, Romania a mai fost inscrisa cu: "Ritualul Calusului" (2008), "Doina" (2009), "Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu" (2012), "Colindatul de ceata barbateasca in Romania si Republica Moldova" (2013) si "Jocul fecioresc" (2015).