Daniel Daianu: De ce este criza inca?

de Daniel Daianu     HotNews.ro
Luni, 16 mai 2011, 10:22 Actualitate | Opinii

Daniel Daianu
Foto: Hotnews
Cei care avertizeaza ca iesirea “tehnica” din recesiune nu inseamna si iesirea din criza au dreptate, in opinia mea. Si aici ma refer nu la argumente ce ar putea fi catalogate de unii ca fiind chitibuserii; de pilda, ca dinamica PIB in ultimul trimestru din 2010 este in marja de eroare, sau ca nu este exclus ca in trimestrul 2 din acest an sa avem un rezultat mai putin bun decat in precedentele trei luni. Nu mai accentuez ca definitia legata de doua trimestre este o simpla conventie si ca, in general, economistii au in vedere o gama larga de indicatori privind utilizarea fortei de munca, mersul salariilor, procesul investitional, etc. In continuare sugerez cateva piste de discutie care ajuta sa operam cu distinctia evocata.
  • Deschiderea economica (inclusiv financiara) a adus si beneficii. Dar, una peste alta, modelul de crestere a dovedit carente
Incep cu o chestiune pe care am mai abordat-o: criza unui model de crestere, care s-a bazat pe o alocare a resurselor orientata excesiv catre non-tradables (adica sectoare care nu acopera nevoile productiei interne pentru care exista cerere solvabila acasa, sau externa) si imprumuturi masive din strainatate. Reiau tema intrucat merita sa subliniez un aspect: acest viciu al economiei autohtone nu isi are originea, in principal, in constructia executiilor bugetare. Deschiderea prematura a contului de capital (liberalizarea grabita a pietelor financiare), goana grupurilor bancare straine dupa pondere crescuta pe piata (market share), neglijarea riscurilor sistemice si a pericolelor induse de credite in valuta, reguli din UE (ce au obligat la deschiderea completa a contului de capital) care nu sunt potrivite stadiului de dezvoltare a unei economii emergente, etc, au creat o vulnerabilitate importanta.

Deschiderea economica (inclusiv financiara) a adus si beneficii, este neindoielnic. Dar, una peste alta, modelul de crestere a dovedit carente. Asa am ajuns la deficite externe (de cont curent) de peste 12-13% din PIB, care ar fi fost si mai mari daca in Romania nu ar fi intrat remiteri de la cetatenii romani plecati in strainatate de ordinul a miliarde de euro anual. Drept este ca Cehia, Slovacia, Polonia si chiar Ungaria au avut dezechilibre considerabil mai mici decat Romania in anii pre-criza si ca pentru a le explica trebuie sa mentionam trasaturi si optiuni de politica economica care au condus la rezultate diferite.

Dupa contractia economica mare din 2009-2010 am ajuns la deficite de cont curent de 4-5% din PIB, care ar sugera intrarea pe o cale sustenabila daca finantarea s-ar face autonom, prin investitii directe ce merg in zona de tradables. Dar, este de observat ca deficitul bugetar din ultimii doi ani a fost superior deficitului de cont curent --cca 8% in 2009 si 7% in 2010, in termeni ESA, fata de media de 4-5% din PIB; aceasta arata ca sectorul neguvernamental a participat prin economisire neta (de circa 2-3% din PIB) la finantarea deficitelor bugetare, ca intrarile de capital au scazut mult.

Cat ilustreaza aceste date un efect de evictiune (crowding out) in detrimentul sectorului privat nu este clar daca avem in vedere ca inclinatia spre investii s-a diminuat substantial la nivelul firmelor si bancile prefera sa cumpere titluri de stat. Formarea bruta de capital a scazut fata de 2008 cu aproape 5% din PIB --de la cca 31% in 2009 si 2010 la aproape 26% din PIB, ceea ce nu ar fi neaparat rau daca am avea de-a face, preponderent, cu diminuarea operatiunilor capitalului speculativ. Pe de alta parte, se observa o expectativa a economiei private in a face noi investitii productive cresterea achizitiilor reflectand mai cu seama o refacere de stocuri si raspunsul la comenzi externe crescute.
  • BNR se confrunta din nou cu o dilema mare deoarece diferentialul de randamente la dobanzi invita din nou capitaluri speculative, mai ales ca leul s-a apreciat in ultimul timp
O intrebare fireasca ar suna cam asa: dar explozia exporturilor din 2010 nu ar indica o reorientare de model de crestere? Trebuie sa mai asteptam. Lucrurile nu se schimba peste noapte, “natura nu face salturi”, cum spune un dicton latin. Lupta pentru supravietuire a obligat firme autohtone sa caute piete externe, chiar si in afara UE si uneori poate chiar in pierdere. In plus firme straine au incercat sa capitalizeze costul fortei de munca din Romania. Dar este mult prea devreme sa dam un verdict. Pentru a ne lamuri trebuie sa examinam, intre altele, structura in dinamica a investitiilor in economia autohtona, in ce masura reflecta ele o orientare crescuta catre sectoare de tradables.

Cresterea inflatiei din ultima parte a lui 2010 (efect al cresterii TVA si al cotatiilor unor materii de baza) este o evolutie rea pentru economie. BNR se confrunta din nou cu o dilema mare deoarece diferentialul de randamente la dobanzi invita din nou capitaluri speculative, mai ales ca leul s-a apreciat in ultimul timp. A permite leului sa se aprecieze ai zice ca ajuta la atenuarea inflatiei; pe de alta parte, exporturile nete nu trebuie sa fie lovite in conditiile in care reprezinta principalul piston al economiei ca o componenta sanatoasa a cererii agregate.

Inflatia reizbucnita creeaza tensiuni si complicatii pentru politica monetara si nu numai. O alta dimensiune a interpretarii starii economiei este legata de procesul de consolidare bugetara/fiscala. Suntem la jumatatea drumului. In 2011 pasul de a ajunge la  4,4% din PIB deficit bugetar consolidat este ingreunat de fiscalizarea unor deficite cvasi-fiscale care exprima ineficienta,  pierderi nete ale unor companii de stat. In 2012 va trebui sa se ajunga la cca. 3% din PIB in conditiile in care fiscalizarea unor asemenea deficite (anterior ascunse) va continua.
  • Pasul de consolidare fiscala va ramane foarte ambitios
Este adevarat ca daca economia va inregistra o revenire economica (un bounce-back) de 3-4% din PIB este probabil ca incasarile bugetului public sa creasca - alte conditii fiind neschimbate - cu aproape 1% din PIB. Si trebuie sa avem in vedere si eventuale ameliorari de gestiune a unor companii de stat (care ar reduce din fluxul de ineficienta). Dar pasul de consolidare fiscala va ramane foarte ambitios. Poate  daca se va ameliora sensibil colectarea, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale (inasprirea legislatiei privind munca la negru poate juca un rol semnificativ in acest sens), sa se usureze etapa de consolidare fiscala din anul ce vine. Acest proces este esential pentru a deslusi scenarii viitoaare.

Fara consolidare fiscala ar fi tot mai greu sa finantam deficitul bugetar intrucat volumul de finantat ar fi considerabil si costul finantarii ar creste, in circumstante in care pietele financiare continua  sa fie (si vor fi) nervoase. Mentionez ca daca serviciulo datoriei publice era in 2008 de 0,8% din PIB el a urcat in 2010 la circa 1,6%. Nu in ultima instanta trebuie sa ne gandim la persistenta crizei in zona euro. Beneficiem acum de o relansare economica in Germania (in special) si Franta, care inseamna 50% din PIB-ul UE. Daca insa pietele financiare ar ingheta din nou, ca urmare a unui faliment suveran dezordonat, economia Romaniei ar fi lovita si ea - asa cum s-a intamplat in toamna lui 2008, dupa caderea lui Lehman Brothers, care a avut un impact devastator pe piete.
  • Ingredientul de increrere este esential pentru procesul economic
O alte interpretare a starii economiei tine de dinamica salariilor/veniturilor. Ani de zile, viteza ametitoare a creditului bancar, indatorarea peste masura/nechibzuita, iluziile create si intretinute de apropierea si apoi intrarea in UE, miliardele multe de euro trimise de romanii placati la munca afara, au creat sentimentul ca totul este posibil. Acum se trece printr-o perioada de trezire la realitate (multi s-au dat cu capul de pragul de sus), care este dureroasa prin consecinte imediate (amputarea veniturilor) si perspective realiste. Aici gasim o explicatie si pentru o criza de incredere si sperante, care isi are un corespondent partial in lumea afacerilor. Ingredientul de increrere este esential pentru procesul economic, fie ca ne referim la formarea cererii si ofertei agregate interne, la psihologii individuale si colective.

Criza se cuvine sa fie inteleasa si prin neputinta de a absorbi fonduri europene. Calitatea unor structuri si mecanisme, inclusiv de decizie/reactie, se verifica cel mai bine in momente dificile; atunci vezi cum opereaza ele, daca exista capacitate de adaptare rapida, de invatare. Din pacate, Romania nu a trecut cu brio acest test (si aceasta este valabil si pentru segmente nu mici ale mediului privat de afaceri, invatate sa aiba legaturi privilegiate cu sectorul public). In fapt, aceasta neputinta oglindeste functionarea defectuoasa a administratiei publice (centrale si locale), irosirea si deturnarea banului public.

  • Avertismentele lui Dacian Ciolos si fostul comisar Leonard Orban, in ultimul timp, ar trebui sa dea multora de gandit
Avertismentele lansate de comisarul Dacian Ciolos si fostul comisar Leonard Orban, in ultimul timp, ar trebui sa dea multora de gandit. Nu este un accident ca Romania are cele mai scazute incasari bugetare (cca 30-31% din PIB) intre tarile membre ale UE. Si un risc mare, pe care numerosi oficiali nu il constientizeaza, este ca bugetul UE (executia bugetara pentru 2014-2020) sa priveze Romania de sume care ar putea sa o ajute pentru modernizare rurala si dezvoltare; fiindca, sub presiunea enorma a altor nevoi, se va lua de la cei care sunt perceputi a nu fi capabili sa utilizeze resurse oferinte de UE. Discutiile din Parlamentul European si in cadrul Comisiei si al Consiliului sunt graitoare in acest sens.

In fine, criza merita sa fie inteleasa dintr-o perspectiva mai ampla, care implica nevoia de a reforma guvernanta economica in UE si Uniunea Monetara, de a preveni clivaje distrugatoare. Problemele de insolventa ale unor tari din UM trebuie judecate nu numai prin prisma unor erori/neglijente mari de politica publica la nivel national, ci si al unor aranjamante institutionale si de politici publice inadecvate in UM (UE), al deficitului de convergenta economica. Din pacate, discutiile la noi despre aceasta reforma, practic nu exista (desi autoritatile publice au decis aderarea Romaniei la Pactul Euro+), cum nu exista nici o dezbatere serioasa privind ce presupune intrarea in zona euro.
Citeste articolul si comenteaza pe Contributors.ro




Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

3393 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    cifrele nu tin loc de subiect (Luni, 16 mai 2011, 16:19)

    reader [anonim]

    Din nou dl. economist Daianu, care se incapataneaza cu inversunare sisifica sa ne[se] convinga ca economia poate fi analizata strict dupa statistici si legi obiective care chipurile o guverneaza. Aceste basme nu le mai cred nici macar marile economii (ce sa mai zici, daca insusi seful FMI e acuzat de hartuire sexuala) unde cei mai idioti ar mai putea fi pacalaiti cu o idee de piata concurentiala. Ce sa mai zicem de Romania, unde e totul monopol si oligopol mogulesc.
    Ce mai analizati dl. Daianu..? Nu e clar ca e o lupta ticalaosa, fara scrupule care tine mai mult de sentimente, geostrategie si resurse, decat de mecaniseme de piata?
    • 0 (0 voturi)    
      Liniste ca te aud mafio^H^H^H^Hpoliticienii (Marţi, 17 mai 2011, 21:42)

      Ion [anonim] i-a raspuns lui reader

      " Romania are cele mai scazute incasari bugetare (cca 30-31% din PIB) intre tarile membre ale UE."

      Corb la corb nu-si scoate ochii, asa ca sa punem mana si sa emigram ;)
  • +1 (1 vot)    
    Adevarata natura a crizei (Luni, 16 mai 2011, 18:46)

    Klopo_tare [anonim]

    Adevarata natura a crizei romanesti este quasistructurala. A fost inlocuita o structura socio-politico-economica - cea a birocratiei comuniste de partid si de stat, extrem de ineficienta, cu o structura mimetica, ce are aceeasi lipsa de eficienta, avand aceleasi principii la baza. Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara ar fi putut decomuniza Romania, dar cu un presedinte care a fost secretar general al UTC pe vremea lui Stalin, imposibil. Consecinta: avem o economie mimetica de piata, compusa mozaicat din diverse monopoluri, oligopoluri si insule de economie cu adevarat de piata. Totul asezonat cu relatiile incestuoase sociopolitic dintre partide, politicieni si mediul de afaceri. Restul e vorbarie.
  • +1 (1 vot)    
    Solutii anticriza (Luni, 16 mai 2011, 19:54)

    Voda Laurentiu [anonim]

    Iesirea din criza nu este tinta pe care eu sper sa o atingem ci dezvoltarea durabila. Pot sa dau un exemplu metaforic : pentru a iesi din criza satenii considera ca ar fi bine sa taie padurea de deaspura satului pentru ca le va aduce venituri imediate, vor inregistra profit cateva trimestre; dar ei nu se gandesc la fenomenele negative ulterioare: alunecari de teren, schimbari climatice, inundatii, tulburarea apelor si deteriorarea faunei etc. ; o alternativa durabila ar putea fi ca satenii sa colaboreze in asa fel incat sa valorifice fara sa afecteze viitorul satului intregul potential: apicultura, ciuperci, plante medicinale, sa consume ce produc etc.
    Acum revenind la macroeconomie este necesar ca sa existe export dar pentru marfuri care au o valoare adaugat mult mai mare fata de pretul materiei prime, presiunea fiscala sa scada de pe producatorul autohton, importurile sa fie supertaxate. ( regimul de vanzare a terenurilor pentru cetatenii straini sa fie diferit in functie de drepturile romanilor de a cumpara in tarile lor , de ex daca israelul nu ne permite sa avem biserica atunci nici ei sa nu aiba biserici la noi) ma scuzati , m-am ofticat putin, in fine mai multe solutii anticriza inclusiv idei de de reforma a sistemului fiscal, de pensii, sanitar, autoeliminarea evaziunii fiscale si a muncii/// 


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version