Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

“Sincer, este cineva care nu şi-ar dori o Maică Tereza a creştinismului ortodox românesc?” Sincer? Da! Eu!

de Marius David Cruceru     Contributors.ro
Joi, 24 martie 2011, 13:05 Actualitate | Opinii

Contributors
Foto: Contributors.ro

Domnul Marius Vasileanu, care a scris texte admirabile pe alte diferite subiecte, scrie acum şi despre noua lege referitoare la parteneriatul Stat- Culte (va fi mai degrabă un parteneriat Stat- Biserica Ortodoxă, dar asta este altă problemă) în domeniul serviciilor sociale. E bine că scrie, numai că nu toţi ne pricepem la absolut toate lucrurile şi, dacă nu ne pricepem, încercăm să ne facem temele ca să vedem despre ce este vorba.

Semnalez cîteva probleme care rezultă din articolul pe care l-am citit AICI:

1. În primul rînd, discuţiile şi criticile asupra acestei legi nu au venit în principal sau numai din partea activiştilor de stînga şi din partea ateilor sau a fundamentaliştilor-talibaniortodocşi, aşa cum pare a se sugera în articol. Şi chiar dacă ar fi fost aşa. Mi se pare absolut legitim ca aceştia, cetăţeni ai Statului Român, cu drepturi egale ca mine sau alţii, să nu fie siliţi indirect să participe la acţiunile de binefacere în care sînt angajate biserici pe care nu le respectă, sînt siliţi să facă acte pe care dînşii le-ar face defel, sau le-ar împlini altfel şi în altfel de parteneriate.

Presupun că şi cel mai acid ateu ar ajuta un copil al străzii pe cont propriu sau printr-o organizaţie atee sau un ong neutru din punct de vedere religios. De ce nu? Insinuarea domnului Vasileanu mi se pare periculoasă: proiectul este bun în principiu pentru că “ateii şi comuniştii” îl resping?

Citez:

Mai întâi pot fi identificate câteva grupări contestatare ale legii. Există un conglomerat de grupări formate din critici proveniţi de pe versantul stângist şi ultra-stângist, ba chiar activist ateu. În general, percepţia acestora despre BOR şi despre Biserică adună o sumă de inexactităţi şi de prejudecăţi.

Repet, de ce ar fi asta o problemă? Dacă este legitimă critica, este invalid argumentul numai că “am identificat” direcţia din care vin aceste critici? Mă tem că aşa numitele “inexactităţi şi prejudecăţi” asupra bisericilor (aici nu fac referire doar la “protagonista” BOR, ci la toate bisericile, inclusiv cea baptistă) sînt în parte de luat în seamă şi de analizat pe îndelete. Un pic de pocăinţă şi smerenie din partea bisericilor cu referile la modul în care au înţeles poruncile Domnului referitoare la ajutorarea semenilor nu ne strică. Priviţi ce se întîmplă acum cu Japonia şi cît de împiedicaţi sîntem în a-i ajuta pe acei oameni. Strigăte timide, iniţiative destul de flasce.

2. De acord că legea nu s-a dezbătut destul şi va pleca cu multe găuri spre aplicare, ceea ce va necesita multiple metodologii şi multe scandaluri, unele biserici vor primi mai mult, altele mai puţin, nu s-a reglementat ce este şi cum se aplică conceptul de “transparenţă şi control financiar asupra proiectelor” etc. Viitorul sună sumbru.

3. Domnul Vasileanu greşeşte cînd face o paralelă între tradiţia Occidentului, cea catolică în speţă, şi tradiţia Orientală, cea ortodoxă în discuţia noastră, cu privire la actele de caritate. Ori nu ne este cunoscută istoria celor două biserici, ori o manipulăm un pic ca să ne iasă bine. Exemplele date sînt neconcludente, ba, mai mult, în defavoarea celor susţinute de domnul VAsileanu, mai ales prin amintirea maicii Siluana.

Acţiunile de binefacere şi caritate ale BOR şi înainte de paşopt (perioada comunistă) şi după opşnouă au fost simbolice şi minuscule comparativ cu biserici care au o prezenţă numerică aproape simbolică pe teritoriul României. Putem număra orfelinatele înfiinţate de catolici şi protestanţi comparativ cu orfelinatele deţinute sau întreţinute de BOR? Aveţi idee de disporţie? Ah, este BOR săracă? Am auzit că revendică jumătate din judeţul Suceava, Mănăstirile în genul Agapiei numai de avere nu duc lipsă. Oameni precum Pimen, harnici lucrători ai Securităţii şi purtători ai insemnelor francmasonice, n-au fost doar bine orientaţi politic, ci şi buni manageri. Listele de “pricepuţi iconomi” sînt destul de lungi.


Citeste si comenteaza pe Contributors.ro

Articolul a fost preluat de pe Criticatac.ro



Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

708 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi