Directia Comunicare din cadrul ICR-ului condus de dl Andrei Marga a publicat un comunicat de zile mari. In loc sa raspunda la ceea ce-au semnat peste doua mii de cetateni, dl Marga, prin megafonul sau numit “Directia Comunicare”, ii afuriseste pe “insii” care indraznesc sa-i conteste capacitatile manageriale, strategiile institutionale si mai ales filosofia culturala, desueta, imbacsita, infeudata unui protocronism renascut.
“Oricine este liber să comenteze funcționarea unei instituții publice, iar Institutul Cultural Român este o astfel de instituție. Sunt, însă, de îndeplinit, totdeauna și oriunde, cel puțin două condiții : a) cel care comentează să se fi informat în prealabil asupra activității din acea instituție; b) cel care comentează să fi avut un raport corect cu instituția în cauză.” Dupa acest preambul relativ benign din care intelegem ca dl Marga nu neaga dreptul la critica, urmeaza un atac fatis impotriva mizerabililor critici: “În ultima vreme se întrec în a se exprima despre Institutul Cultural Român și formulează opinii care de care mai lipsite de temei, tot felul de inși care nu citesc nici măcar site-ul instituției, necum documente mai pretențioase.” Sunt bucuros si onorat sa figurez proeminent pe “lista lui Marga”. Comunicatul comunicatorilor culmineaza astfel: “Răspunsul la aberațiile acelor inși – venite din frustrări de altă natură, altele din necunoaștere ori din absența minimală a informării – este unul la vedere, oferit de activitatea intensă a actualului ICR, care face exact ceea ce legea l-a mandatat: reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate.”
Legea inseamna “Ordonanta de Urgenta” emisa de plagiatorul Ponta, culme a obscurantismului neo-stalinist. Problema lui Andrei marga se numeste anacronism agresiv combinat cu sterilitate infatuata. Mai precis, provincialismul cel mai dezolant convertit in standard de excelenta culturala. Am scris aceste lucruri, voi continua sa le spun, indiferent de nervii si injuriile grupului Marga-Ponta-Antonescu. Ma simt onorat sa fiu insultat de acest politruc. Ma simt onorat sa figurez pe lista celor pe care ii detesta alaturi de Teodor Baconsky, Corina Suteu si Katia Danila. Il indemn pe dl Marga sa citeasca lista celor peste doua mii de semnatari ai petitiei care cere demisia sa din fruntea ICR.
Sa binevoiasca sa citeasca ce scriu atatia dintre semnatari in comentariile postate. As mai adauga ca nu am nimic personal cu Andrei Marga. Atat persoana cat si opera sa imi sunt indiferente. Nu am fost nici pe departe un profitor al ICR in perioada conducerii Patapievici-Mihaies-Tania Radu. Este o calomnie ordinara. Am initiat si am coordonat un proiect de colaborare intre ICR si trei institutii academice din Washington: Woodrow Wilson Center (unde, la inceputul anilor 90, a fost bursier chiar dl Marga, beneficiind si de o scrisoare de recomndare din partea mea), Universitatea Maryland si Universitatea Georgetown. Il desfid pe Andrei Marga sa probeze daca universitatea mea a primit vreun fond din partea ICR. Au avut loc cinci conferinte internationale, au aparut (fara nicio finantare ICR) trei volume, pe baza de peer reviews, la Central European University Press. Vor mai apare doua. La conferinta despre seductia totalitara in randul intelectualilor, unul dintre keynote speakers a fost Mark Lilla. A citit Andrei Marga cartea despre tironofilie? La conferinta despre revolutiile din 1989, a tinut o prelegere similara regretatul profesor Gale Stokes (voi scrie separat despre acest intelectual admirabil). La prima conferinta, in 2007, discursul inaugural a fost tinut de Ken Jowitt. Intre participanti, de-a lungul anilor, sa-i amintesc pe Agnes Heller, Timothy Snyder, Daniel Chirot, Jeffrey Isaac, Dorin Dobrincu, Tereza Brindusa Palade, Dragos Petrescu, Konrad Jarausch, Ekaterina Nikova, Andrzej Paczkowski, Janos Rainer, Paul Berman, Aurelian Craiutu, Irena Grudzinska Gross, Cristina Vatulescu, Dennis Deletant, Jeffrey Herf, Gail Kligman, Claudiu Secasiu, Charles Gati, Constantin Iordachi, Richard Wolin, Bogdan Cristian Iacob, Dick Howard, Michael Scammell, Annette Wieworka, Catalin Avramescu, Charles Villa Vicencio, Jan-Werner Muller. Sa zeflemisesti si sa dispretuiesti asemenea actiuni intelectuale care au catalizat dialogul dintre intelectualii romani si cei din Vest pe teme de mare actualitate istorica si morala este o ignominie.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
