Mii de huligani si extremisti de dreapta au protestat la Koln in 26 octombrie si la Hanovra in 15 noiembrie impotriva islamistilor militanti. Protestele HoGeSA (huligani contra salafisti) au degenerat in ciocniri de o nebanuita violenta cu fortele de ordine. Este un fenomen care ingrijoreaza. Extremismul de dreapta s-a restrans in Germania ultimilor ani si totusi, atitudinile nationalist-sovine sunt inca puternic ancorate in societate. Aceasta este concluzia unui studiu publicat saptamana trecuta de Fundatia Friedrich Ebert (FES) din Berlin. "Chiar si unele persoane care se situeaza politic in centru au inclinatii de extrema dreapta", se mentioneaza in studiu. Iar aversiunea indreptata asupra unor anumite grupuri sociale este larg raspandita.
Fiecare al doilea german (44% dintre respondenti - in Estul Germaniei chiar 53%) gandeste in termeni negativi despre solicitantii de azil si asistatii sociali. Unui sfert (27%) dintre respondenti nu-i plac tiganii, identificati in Germania cu Sinti si Roma, iar distantarea fata de noii veniti este un fenomen cu tendinta ascendenta.
Acceptanta vizavi de ideologiile extremiste de dreapta si xenofobe este inegal repartizata in societate, arata autorii studiului, fiind mai pronuntata la persoanele in varsta, tineret si cetatenii germani din fostul RDG. Totodata se remarca "o transpunere a aversitatii fata de straini in forme mai subtile ale gandirii de tip extremist". Aceasta reiese mai cu seama din raspunsul dat de persoanele care au participat la sondaj, cu privire la cum sunt vazute noile grupuri sociale, stabilite legal in Germania.
Pentru studiul intitulat "Mijloc fragil - stari dusmanoase" au fost intervievate 1.915 persoane cu cetatenie germana. Sub semnatura autorilor Andreas Zick si Anna Klein (cu contributii semnate Eva Gross, Andreas Hovermann, Beate Kupper) acesta a fost publicat in luna noiembrie de editura Dietz Verlag, pentru FES. Studiul poate fi descarcat in format PDF si pe site-ul proiectului "FES impotriva extremismului de dreapta".
O alta tema de analiza a fost antisemitismul din Germania. Concluzia studiului este ca antisemitismul clasic este in regres continuu, din anul 2004 incoace. De la atacul din Gaza in iunie 2014, se observa insa o atitudine critica referitoare la Israel. Peste jumatate dintre persoanele intervievate in septembrie 2014 de Sozialwissenschaftliche Umfrageinstitut (SUZ) pentru FES considera ca Israelul duce un razboi de exterminare impotriva Palestinei. Desi nu s-au observat stereotipii de limbaj sau de imagine antisemite, sociologii institutului german ajung la concluzia ca majoritatea criticilor Israelului ar avea si tendinte antisemite.
Autorii studiului FES vad intre orientarile extremiste de dreapta si ostile unor anumite categorii de oameni o legatura directa cu indoielile referitoare la democratie. Neincrederea in elitele politice si impresia ca statul restrange tot mai mult drepturile cetatenilor sunt alte doua tendinte vizibile in urma analizei raspunsurilor.
Critica functionarii democratiei in Germania ar merge mana in mana cu ostilitatea fata de anumite grupuri sociale, combinata cu o mai mare toleranta a violentei. "Democratia vie este amenintata de atitudini si fapte dusmanoase si extremiste de dreapta. Imperativul democratic al tolerantei in recunoasterea egalei valori ramane fragil" spune autorul Andreas Zick.
Pareri negative apar in sondaj si cu privire la Uniunea Europeana. Aceste atitudini critice ar avea legatura cu o desconsiderare tintita a vecinilor europeni si cu unele grupe de imigranti din UE aflati in Germania.
1
10
