Exista 3 piloni, fiecare cu pensia corespunzatoare. Pilonul 1 este pensia de la Stat. Sistemul clasic de pensionare. Pilonul 2 este pensia privata obligatorie, iar pilonul 3 este pensia facultativa, adica singura pensie la care poti sa-ti alegi contributia, tinand cont de limita minima, stabilita de administratorul ales, si maxima, de 15% din salariul brut, lunar.
Pensia de la Stat. Este pensia care se “activeaza” cand te angajezi prima oara. 10,5% din venitul tau brut se duce la Sistemul de Pensii de Stat sau 8,5% daca ai pensie obligatorie, iar angajatorul mai plateste si el 20,8% catre Casa de Pensii. Este o cotizatie obligatorie, platile incepand din momentul in care ai semnat contractul de munca. Insa cotizatiile tale se duc la actualii pensionari si nu se insumeaza intr-o pensie pe care ai s-o primesti cand n-ai sa mai lucrezi.
In aprilie, de exemplu, pensia medie de stat era de 708 lei, ceea ce inseamna 50% din salariul mediu net, in valoare de 1.408 lei, insa aceasta se poate schimba in timp.
A doua pensie este pensia privata obligatorie. Sau pensia privata pentru care nu dai nimic in plus. De ce a fost introdusa? Ca o solutie la sustinerea unei pensii decente in conditiile cresterii numarului de pensionari, in paralel cu scaderea numarului salariatilor.
Anul acesta, contributia este de 2% pe an, procent ce urmeaza sa creasca pana la 6%, cu 0,5% pe an. Comparativ cu banii pe care ii dai la pensia de Stat, cei de la pensia obligatorie se strang intr-un cont personal si se intorc la tine la varsta pensionarii. Daca muncesti mai mult si vei fi mai bine platit, vei avea si o pensie mai buna. In caz de invaliditate, primesti banii din cont. In caz de deces, banii nu se pierd, ci ajung la mostenitorii tai.
Aderarea la un fond de pensii privat este obligatorie pentru toti cei care sunt la primul lor job si au pana in 35 de ani. In patru luni de la angajare trebuie sa alegi un fond de pensii. Daca nu o faci tu, vei fi repartizat aleatoriu, spre unul dintre fondurile de pensii private autorizate existente pe piata. Pentru cei care au peste 35 de ani, dar nu mai mult de 45, aderarea la Pilonul 2 este optionala.
Nu poti contribui decat la un fond de pensii private obligatoriu. Si nici nu inseamna bani in plus pentru tine pentru ca, de fapt, contributia este o parte din ceea ce pana anul trecut contribuiai la Stat.
A treia pensie, este cea facultativa, destinata celor care vor sa aiba o pensie mai mare, contributia fiind in limita a 15% din salariul brut. Acum, cand contribui cu 8,5 - 10,5% din salariu, iar angajatorul cu 20,8%, pensia medie este 50% din salariul mediu. Pensia obligatorie se va acumula dintr-o contributie de aproximativ 6% din salariu in fiecare an. Asadar, printr-un calcul simplu e clar ca ea nu iti va suplini cealalta jumatate din salariu pe care ai „pierde-o” cand te pensionezi. Daca vrei mai multi bani la pensie, trebuie sa-ti faci si una facultativa. In Marea Britanie, de exemplu, pensia de la stat reprezinta doar 20% din ultimul salariu, baza fiind pusa pe pensiile private care ating 50-60%.
In incheiere, e important sa stii ca, atunci cand vorbim despre pensii, vorbim si despre garantiile pe care sistemul le ofera. Mai intai, toate companiile care functioneaza pe piata pensiilor private obligatorii si facultative sunt supravegheate si controlate de Comisia de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private (CSSPP) la randul ei, controlata de Parlament. Apoi, activele fondurilor de pensii private obligatorii si facultative sunt in grija altor companii decat administratorii, companii numite depozitarii activelor. Nu in ultimul rand, la Pilonul 3 vorbim de Fondul de Garantare, constituit din contributiile administratorilor de pensii facultative, care va acoperi obligatiile datorate, in caz ca administratorul intra in imposibilitate de plata. De asemenea, pentru pensiile private obligatorii exista garantia contributiilor nete, care prevede faptul ca in orice moment (deschiderea dreptului la pensia privata, deces, transfer la un alt fond), participantului i se va plati cel putin suma contributiilor platite minus penalizarile de transfer si taxele legale.
Comenteaza pe forum, pe topicul dedicat educatiei financiare
Contributia la pensiile private obligatorii (pilonul II) este blocata la 2%, desi ar fi trebuit sa creasca pana la 2,5 procente. In noile conditii, cota de contributie la asigurarile sociale pentru conditii normale de munca datorata de angajator va fi de 20,8%, iar cea datorata de angajati, de 10,5%.
ei nu inteleg ca, dupa ce cu alte privilegii au falimentat, in anii '90, banci romanesti cu acoperire internationala, daca se continua cu asemenea emormitati, acum aceleasi categorii, sunt pe cale sa prabuseaca bugetul tarii!
nu le pasa! au case, case de vacanta, conturi, si pe aici si prin strainatate. pot pleca acolo. ce conteaza ce se intimpla cu restul cetatenilor.
in prezent, temporizeaza din nou, pe seama unei viitoare legi a salarizarii unice in domeniul bugetar, deoarece stiu ca nu e elaborata inca si va dura, tot din cauza lor si a unei asazise imposibile ierarhizari ilegal revendicata de catre aceste "caste"- care mai de care se crede ca e mai important!
o prima concluzie: legile actuale de salarizare si pensionare ale acestor "caste"(paralele de. ex cu legea generala de pensionare), contrazic prevederile art.16(1) din constitutie, generind privelgii pt. aceste categorii de personal, ceeace este neconstitutional.
Solutia: adaptati pentru bugetari legea salarizarii dinainte de '89. acolo gasiti si ierarhizarea dupa productia directa de bunuri materiale, nu dupa prod. indirecta sau birocratie (care se numea TESA)!
Apoi, adoptati, celor din "castele" nesatule, legea generala a pensionarii pe puncte, asa cum a fost elaborata ea initial, cu limitarea la max 5 puncte.
legile acestea nu au fost inventii de-ale noastre- ele au inspiratie europeana.
.
stopati, pina nu e prea tirziu, lacomia "castelor" de mai sus, sustinuta de aparitia, unor media "profeti mincinosi"... ceeace ne poate arata si stadiul actual atins al societaii noastre fata de capitolele bibliei....
[b1]Constitutia Romaniei ****://***.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
asadar, anumite categorii de personal, fara a tine seama de ce spune Constitutia la “ARTICOLUL 16(1): Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”, prin loby de tip sindical si de alta natura, si-au construit diferite statuturi (de casta) cu fel de fel de sporuri- mai multe si mai mari ca ale cosmonautilor.
Pentru a stabili ce e mai important: productia sau birocratia, oul sau gaina,etc. ?
Un posibil model, ar putea fi, echilibrul recesiv energie activa-energie reactiva din sistemul electroenergetic.Echilibrul recesiv, avem intre 2 factori(aparent contradictorii) din care unul domina(sta inainte) ,iar al doilea este dominat(recesiv-desi mai slab are semnificatie mai inalta).In timp, sunt anumite perioade cind cei 2 factori basculeaza:cel dominant devine recesiv si invers.[B]Mircea Florian-Recesivitatea ca structura a lumii,Ed.Eminescu,Buc, 1983.
Aici,putem neglija acuzatia de reductionism , deoarece orice model se apropie doar asimptotic de realitate.In cazul de fata,simpla utilizare a unui model analogic adecvat conduce la cresterea informatiei( a ordinii) si scaderea entropiei...Ceeace si dorim.
Energia reactiva(birocratia) ajuta la producerea energiei active-valutare (productia), care doar ea se factureaza.
Orice crestere necontrolata a energiei reactive(birocratia) conduce la "incarcarea" suplimentara a retelelor cu "supratensiuni" si posibile "conturnari"...
****://www.glasulmaramuresului.ro/main.php?show=40&lang=ro&name=#Catastrofa_Electrica_scurtcircuiteaza_baimarenii, cind la citeva blocuri, ca efect, a aparut o supratensiune care a ars toate aparatele casnice..
In prezent, asistam la o crestere nemaintilnita a birocratiei( a muncii asa zis intelectuale) -vezi birocratia administrativa de la toate nivelele, inclusiv financiare, cu rezultatele negative care se vad, de ex., in cazul financiar-criza actuala.
Ori, prioritara este productia de bunuri materiale, care aduce aport “valutar”, este energia activa. Acesta poate fi si unul din criteriile de salarizare, astfel ca de cele mai bune salarii sa beneficieze salariatii care creaza si produc masini (constructia de masini-machines makers,sa), nu cei care le exploateaza sau cei care ajuta la productie(care sunt indirect productivi).Pt.noi, sub acesta prioritate, s-au realizat, inainte de "89, toate obiectivele industriale si de constructii de care beneficem si azi.
Daca reducem putin amploarea cercetarii unor evenimente recente, neproductive, imature la nivel istoric si o crestem pe cea a istoriei tehnologice recente reale a tarii noastre vom gasi raspunsuri la cum s-au realizat inainte "89, cu aceelasi tip de oameni miracole pt.ziua de azi : autostrazi, baraje, lacuri de acumulare, metrou, transfagarasan, porturi si aeroporturi, poduri peste dunare, canal dunare-marea neagra, ecluze, docuri uscate, hidro, termo centrale, fabrici, echipamente si masini, combinate chimice, siderurgice, mine de suprafata, constructii de locuinte, sistematizari de orase,agricultura, canale irigatii, sere, etc.
Toate cele de mai sus s-au facut cu o lege de salarizare cu grile echilibrate si cu multa munca organizata, care a produs productie, nu numai divertisment, publicitate, sinecuri, cabotinaj, ca in prezent.
dupa 20 de ani ("Vingt ans après"), trebuie data putin foaia inapoi, sa cautam, sa vedem ce inseamna: IPCM, IPTANA,IPCF, IPROMET, IPROLAM, ICPET, ISPH, IPCF, CCSITEH, CCSITMRTU, PROIECT, IPROTIM, TCInd, ICH, Energoconstructia, Energomontaj,Eectromontaj, CCCF, ICIM, etc + fabricile, IAS-urile, etc. care produceau atunci... si cum aceasta cultura tehnologica romaneasca, adaptata, ne poate ajuta pentru ce avem de facut acum , pt. ca de 20 ani, in regie proprie romaneasca, nu s-a mai construit nici o lucrare de anvengura, altfel, nu peste mult timp, o sa apara la noi, o noua disciplina- arheologia tehnologica romana!
Cei care carcotesc cand fac referire la pensiile private, le propun urmatoarele calcule: daca dintr-o contributie de 10,5% de la angajat si inca 22,8% de la angajator, adica 33,3% din salariul mediu din Romania (33,3x1408=469 lei) DUPA 40 ANI DE MUNCA rezulta o pensie de 708 lei, inseamna un "randament" anual de 3,77%. Daca ne referim la pensiile obligatorii, randamentul MEDIU anual al acestora a fost de 12,5%, adica dublu decat inflatia. Si asta, in conditii de criza...
1. Veniturile romanilor sunt inca mici in euro si tendinta naturala va fi de apropiere de cele din vest. Ori, avand un salariu mic contributia e mica si bani se vor aduna destul de putini la fondul privat, pe cand la pensia de stat se aduna punte care se rapoteaza la starea economiei. Daca salariile si preturile vor creste(vorbim de 20-30 de ani) firmele (fondurile) nu o sa aduca bani de acasa sa-si plateasac pensionarii.
Vreau sa-i avertizez pe cei cu varste intre 35-45 de ani care au ales fondurile private ca au toate sansele sa iasa mai prost decat cei care au optat sa ramana integral la pensia de stat.
2. Un scenariu destul de plauzibil INFLATIA:
-preturile se dubleaza
-salariile in lei se dubleaza
-pensiile de stat se dubleaza(sunt raportate la starea economiei)
-pensiile private.....ups, raman contante adica isi pierd 50%
3. Probabil ca fondurile private vor merge exagerat de bine pana se vor apropia primele termene de plata.....dealtfel si FNI , SAFI au mers bine la inceput
4.Garantarea de catre stat a pensiilor private obligatorie e o aberatie populista. Adica niste smecheri iau bani, isi incaseaza comisioanele chaiar daca randamentul e negativ si apoi statul plateste.....pensia privata. De fapt e aberant ca suntem obligati sa platim contributii la pensii private obligatorii. Pentru cei care n-au ce face cu banii se pot indrepta spre pensiile private facultative.
5.Ganditi-va, "Ingerii" care au grija de viitorul nostru "privat obligatoriu" sunt in mare parte bancile care au produs cresterea articiala a preturilor in imobiliare.
2. Scenariul tau sufera de lipsa de realism. Daca tu crezi ca salariile si pensiile de stat tin ritmul cu preturile inseamna ca esti un naiv. Fa un test: intreaba 10 pensionari despre acest lucru si dupa aia mai discutam. Iar daca tu crezi ca pensiile private raman constante, insemna ca tu crezi ca banii colectati din contributii stau degeaba 20-30 ani. Intra pe site-ul CSSPP la Date financiare si vezi cum au evoluat acestea. Si alea obligatorii, si alea facultative. Si, dupa aia, mai discutam.
3. CSSPP a introdus forme de garantie de parca ar vrea sa sufle si-n iaurt. E un articol foarte interesant pe site-ul ZF din 05.11.2007 care abordeaza profesionist acest aspect.
4. Cine a spus ca pensiile private obligatorii sunt garantate DE STAT? Articolul amintit mai sus te va lamuri.
5. Bancile au crescut preturile la imobiliare? Ha, ha, ha. Ai lacune mari. Las-o balta. Nu te mai baga acolo unde nu te pricepi.
Paradoxal, dar desi sunt pensii indecent de mari pentru unii, procentul sumelor alocate pentru acestia nu sunt foarte mari. E un studiu facut de Capital anul trecut care abordeaza aceasta problema. Asta nu inseamna ca anomalia nu trebuie corectata.
Problema este la pensionarile anticipate, indiferent de domeniul de activitate. S-a ajuns pana acolo incat orice schimbare a guvernului presupune si schimbarea unei bune parti a personalului din administratie prin reorganizare. Este metoda initiata in trecut de Cosmanca pentru a scapa de oamenii incomozi cu altii care sunt slugi celor numiti politic. Cum unii dintre ei indeplinesc conditiile de a fi pensionati anticipat si, mai mult, de a lua plati compensatorii, nu-i greu de ghicit ce cale au urmat. Aici este buba cea mare.