Miercuri, la 10:00, ora Romaniei, a inceput cel mai amplu experiment stiintific din istoria recenta a omenirii, odata cu punerea in functiune a acceleratorului de particule LHC, prin care se incearca recrearea conditiilor care au existat imediat dupa Big Bang. Primul fascicul de protoni este injectat in inel la ora 10:30.

Urmareste live desfasurarea experimentului pe http://webcast.cern.ch(din cauza numarului mare de accesari, linkul s-ar putea sa nu functioneze pentru o serie de utilizatori)

"Aceasta serbare, astazi, trebuie impartita intre doua elemente: primul este placerea de a duce la capat o pagina importanta, iar cel de-al doilea este speranta ca vom face mari descoperiri", a declarat directorul CERN, Robert Aymar, care a facut o scurta prezentare a pasilor care vor fi parcursi in decursul primei zile de functionare a LHC.

"Cred ca astazi totul este gata pentru a reusi", a adaugat directorul CERN.

Robert Aymar a subliniat ca LHC reprezinta, in prezent, varful tehnologiei umana in domeniu de criogenie si superconductivitate, care "doboara orice record in domeniu".

"Nu exista nimic similar in lume la o scara atat de mare", a spus el.

La ora 10, 30, ora Romaniei, in accelerator a fost injectat un prim fascicul de particule.

"Dupa injectarea fasciculului, a trebuit sa asteptam circa cinci secunde pentru a putea culege primele date", a declarat directorul proiectului LHC, Lyn Evans.

Imaginile ecranelor de control au aratat ca fasciculul a parcurs cu bine prima sectiune a inelului. In mai putin de o ora, fasciculul a parcurs primul tur complet al inelului, principalul obiectiv al oamenilor de stiinta pentru prima zi de functionare a acceleratorului.

A fost momentul in care fizicienii, care pregatesc acest eveniment de peste 10 ani, s-au destins pentru prima oara de la lansarea acceleratorului, izbucnind in aplauze.

Al doilea fascicul, injectat cu succes

Oamenii de stiinta au injectat cu succes al doilea fascicul de protoni in acceleratorul de particule, care parcurge inelul in sens invers.

Prima ciocnire a protonilor, care nu ar trebui sa intervina mai devreme de cateva saptamani - va produce o energie de 450 gigaelectronvolti (Gev).

Prima zi - un succes

Cel mai mare accelerator de particule a trecut cu succes primul test major, dupa ce doua fascicule de protoni au fost injectate, in directii opuse, in inelul cu un diametru de 27 de kilometri situat la granita franco-elvetiana, anunta AP.

Dupa o serie de incercari si ajustari, doua flash-uri au aparut pe ecranele computerelor, la ora 8,26 GMT, demonstrand ca protonii au parcurs, in sensul acelor de ceasornic, intreaga lungime a acceleratorului.

Cinci ore mai tarziu, oamenii de stiinta au injectat cu succes al doilea fascicul de protoni, in sens contrar acelor de ceasornic.

"Felicitari, tuturor", a spus Robert Aymar, directorul CERN.

Experimentul presupune lansarea simultana a doua fascicule de protoni, in directii opuse, cu scopul de a recrea conditiile imediat urmatoare Big-Bang-ului, explozia initiala care, sustin oamenii de stiinta, a creat Universul.

"Primul sentiment a fost cel de usurare", a declarat Lyn Evans, care lucreaza la acest proiect inca din 1984. "Este o instalatie de o complexitate enorma. Lucrurile pot merge gresit in orice moment. Dar aceasta dimineata reprezinta un start extraordinar", a spus el.

Desi nu a dorit sa avanseze o data exacta, Evans a afirmat ca se asteapta ca oamenii de stiinta sa realizeze coliziunea "in cateva luni".

CERN: Experimentul nu prezinta niciun pericol

CERN a respins orice acuzatii privind pericolul pe care l-ar reprezenta acest experiment. "Sunt nonsensuri", a declarat James Gillies, purtatorul de cuvant al organizatiei. CERN a fost sustinuta de cei mai importanti oameni de stiinta, inclusiv britanicul Stephen Hawking, care a declarat ca experimentul este absolut sigur.

Gillies a declarat, pentru AP, ca cel mai periculos eveniment care ar putea sa apara ar fi scaparea de sub control a unui fascicul la putere maxima, dar acesta ar pune in pericol doar acceleratorul si va fi absorbit de stancile din jurul laboratorului.

Nimic de acest gen nu s-a intamplat insa miercuri, desi puterea maxima a acceleratorului va fi atinsa peste un an.

"Grijile oamenilor de stiinta nu au nimic de-a face cu faptul ca vom fi inghititi de gauri negre, ci sunt legate de probleme tehnice sau de defectiuni ale echipamentelor electronice", a afirmat profesorul Jim al-Khalili, fizician la Universitatea Surrey din Anglia.

"Acum, dupa un suspin colectiv de usurare, incepe adevarata distractie. Indiferent de ce vom gasi, vom dezlega secretele universului", a adaugat al-Khalili.

CERN - scurt istoric (Fundatia Horia Hulubei)

Organizatia a fost constituita in anul 1954, prin cooperarea initiala a 12 state membre (RFG, Belgia, Danemarca, Franta, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Elvetia si Yugoslavia).

  • 1957 - Intra in functiune primul accelerator de la CERN: Syncro-Ciclotronul de protoni de 600 MeV. Este observat pentru prima data dezintegrarea pionului intr-un electron si un neutrino.
  • 1989 - Realizarea "Large Electron-Positron Collider" (LEP), un accelerator circular cu fascicule incrucisate, plasat intr-un tunel de lungime 27 km.
  • 1990 - Tim Berners-Lee, in colaborare cu Robert Cailliau pun bazele "World Wide Web" la CERN. Aceasta este o realizare informatica, numita "hypertext", ce combina internetul (comunicarea prin retea), computerele personale si distributia de documente asistata de computer, pentru cautarea si accesarea de informatii aflate pe diverse sisteme de calcul si memorare din retea.
  • 1991 - Consiliul CERN aproba realizarea "Large Hadron Collider" (LHC) in tunelul de 27 km al LEP-ului, ca cel mai puternic collider de hadroni din lume. Sistemul va include in procesul de accelerare intermediara si celelalte acceleratoare existente (PS si SPS).
  • 1999 - "Large Hadron collider" (LHC). Au inceput lucrarile de inginerie civila pentru viitorul LHC, urmand a fi plasat in acelasi tunel LEP. LHC este proiectat sa accelereze initial fascicule de protoni de 700 GeV fiecare, apoi si ioni de Pb de 2760 GeV/u.

Romania este singura tara din fostul "lagar socialist" care nu este inca membra CERN.

Vezi istoricul complet aici.

Prezentarea grafica a experimentului, realizata de directorul CERN Audiovisual Service, Chris Mann.