Austria a înregistrat anul trecut peste 100.000 de treceri ilegale de frontieră şi şi-a justificat astfel decizia de a ține România și Bulgaria în afara Schengen, invocând că frontiera externă a UE nu este suficient de protejată. Rezultatul a fost o dispută diplomatică între Bucureşti și Sofia şi Viena. Dar între timp, cifrele au scăzut brusc: de la jumătatea lunii decembrie până în primele zile ale lunii ianuarie au fost reţinuţi cu 70% mai puţini imigranţi ilegali, scrie cotidianul „Die Presse”.

Schengen și AustriaFoto: Blitzkoenig / Dreamstime.com

Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”, conform News.ro.

Între timp, fluxul de refugiaţi pe ruta Balcanilor de Vest se diminuează. Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria.

Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc „mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează publicația austriacă.

În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia.

„Lipseşte voinţa politică”

2023 oferă „ultima şansă” de a încheia un pact privind migraţia şi azilul înainte de următoarele alegeri europene din 2024, a avertizat Centrul Internaţional pentru Politici de Migraţie (ICMPD). Summitul extraordinar al UE din februarie ar putea aduce progrese - speră Bruxellesul -, dacă statele membre sunt interesate de o soluţie comună.

Othmar Karas, membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular Austriac (ÖVP, partidul cancelarului Nehammer), nu crede însă în această perspectivă optimistă. „Lipseşte voinţa politică", s-a plâns el miercuri, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, este nevoie de o protecţie comună a frontierelor externe, de un sistem de azil al UE şi de un algoritm de redistribuţie a imigranţilor, bazat pe solidaritate.

În ceea ce priveşte ultimul punct, nu există nici măcar unanimitate în cadrul ÖVP, notează „Die Presse”. Conducerea partidului este ferm împotriva unui sistem de cote la nivelul UE. În schimb, Nehammer cere bani europeni de la Comisie pentru construirea de garduri la frontiera externă a UE, ştiind foarte bine că autoritatea de la Bruxelles nu a acordat până acum nicio finanţare pentru „bariere fizice”, fiind o chestiune de principiu, arată cotidianul austriac.

Argumentele cu care Austria ține România în afara Schengen

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au continuat să invoce că cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

• „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are - proporţional cu populaţia sa - o presiune a migrației similare celei a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar „în celelalte ţări ale UE pur şi simplu problema a fost conştientizată altfel decât în Austria”. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.

Și la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie de la Bruxelles cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an - 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

• „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
• Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

• „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
• În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
• Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
• Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.

„Știu că asta așteaptă România și Bulgaria” - premierul Suediei, anunț în Parlamentul European

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus, marți, în plenul Parlamentului European, că înţelege dezamăgirile României şi Bulgariei, pe care le consideră justificate, şi că doreşte să pună pe agenda Consiliului JAI tema extinderii spațiului Schengen, conform unor europarlamentari români.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2023, președinția Consiliului UE este asigurată de Suedia. Urmează Spania - iulie-decembrie 2023, Belgia - ianuarie-iunie 2024 și Ungaria - iulie-decembrie 2024.

Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 25-27 ianuarie, fiind una informală. În perioada 9-10 februarie, va avea loc Consiliul European, iar prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.

„E prea devreme să ne pronunţăm”

Therese Hyden, ambasadoarea Suediei la Bucureşti, țară care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, a declarat, săptămâna trecută, că dosarul privind aderarea României la Schengen va fi pe agenda unei reuniuni oficiale „atunci când condiţiile vor fi propice”, respectiv când Austria îşi va schimba poziţia privind România, iar Olanda îşi va schimba poziţia privind Bulgaria.

• „Am preluat acest dosar important de la preşedinţia cehă şi vom lucra intens. Este prea devreme să ne pronunţăm când se va încheia acest proces”, a spus Therese Hyden.
• „Colaborăm îndeaproape cu România pe această temă şi cu toate părţile interesate şi implicate.
• Dosarul Schengen va fi pe agenda Consiliului JAI atunci când sunt îndeplinite condiţiile, adică atunci când Austria îşi va fi schimbat poziţia faţă de România şi practic atunci când lucrurile vor fi clare cu privire la România şi Bulgaria. Suedia este angajată pe această cale şi va depune eforturi”, a mai afirmat ambasadoarea Suediei la București, într-o conferință de presă comună cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

De asemenea, reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, declara săptămâna trecută că Suedia nu va iniția un vot pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen până când nu se va ajunge la un acord cu statele care s-au opus acceptării celor două state în spațiul european de liberă circulație.

Lars Danielsson a precizat că președinția suedeză a Consiliului UE va organiza „consultări intensive” cu privire la modul în care se va proceda.

• „În opinia noastră, cu cât mai repede, cu atât mai bine.
• Dar nu vedem niciun rost să o înscriem pe ordinea de zi până când nu este clar că există o șansă rezonabilă de a obține aprobarea în Consiliul JAI.
• Așa că vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Nu depinde în primul rând de noi, ci de părțile implicate”, a afirmat reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, potrivit Novinite.