Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins joi ca inadmisibila sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului, au declarat pentru Agerpres surse judiciare.
- UPDATE Potrivit unor surse HotNews.ro, decizia s-ar fi luat la limita, cu un vot de 5-4
UPDATE 1: CCR a publicat un comunicat in care afirma ca problemele invocate in sesizare tin de competenta Parlamentului:
"In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate formulata.
Pentru adoptarea acestei solutii, Curtea a constatat ca, in esenta, motivele invocate in sesizare constituie atat probleme de aplicare si interpretare a legii de catre autoritatile publice competente, cat si aspecte de legiferare ce intra in competenta Parlamentului".
Decizia Curtii vine dupa mai multe amanari in acest dosar foarte sensibil, in conditiile in care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, cu suspendare.
Potrivit unor surse, decizia este una clara si nu de interpretare. Presedintele Valer Dorneanu nu a dorit sa dea declaratii dupa terminarea sedintei.
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, ca a trimis la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001, care prevede: "Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)".
Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, intr-un comunicat, ca "prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat".
2
59
