FOTOREPORTAJ Slobozia Bradului, localitatea unde jumatate din locuitori sunt copii. "Pachetul antisaracie" - implementarea pilot

de Bogdan Dinca     HotNews.ro
Luni, 29 februarie 2016, 9:28 Actualitate | Esenţial

Gradinita din Cornetu, comuna Slobozia Bradului
Foto: Bogdan Dinca / HotNews.ro
În Slobozia Bradului (jud. Vrancea) s-au născut în ultimii ani de aproape patru ori mai mulți copii decât media pe țară. Astăzi, 15% din locuitorii comunei au mai puțin de cinci ani, una din cele mai tinere populații din România, media națională fiind pe undeva pe la 5%. Oamenii din cele șase sate lucrează aproape exclusiv cu ziua sau fac mic trafic, asta când nu sunt plecați în străinătate la muncă. Casele se amestecă, unele sunt ca miile pe care le vezi în sudul României, micuțe, făcute din lemn și chirpici, altele sunt construite să se vadă, au obligatoriu etaj, geamuri strălucitoare și termopan alb (fiind rareori terminate), în fine altele sunt cocioabe care stau să cadă, fără garduri.

În Slobozia Bradului, unul din zece elevi abandonează școala în fiecare an. Din șapte grupe la clasa pregătitoare, una, maxim două ajung la clasa a opta. Iar printre copiii care rămân, rareori sunt și fete. Sunt măritate de tinere, mutate în casele viitorilor socri din timp, să învețe lucrurile. 84% din populația comunei este de etnie roma.


Grădinița din Cornetu, comuna Slobozia Bradului. Foto: Bogdan Dinca

Directoarea școlii, Voica Costache, încearcă soluții alternative: “Noi ne mai ducem pe la ei pe acasă, trebuie să te duci să vezi de ce nu vine, e plecat, nu îl lasă…  Avem declarații ale părinților care spun de ce nu își lasă copiii la școală. Anul trecut le-am spus că am fost la Poliție și e o lege care spune că dacă interzici, ca părinte, accesul copilului la școală, se pedepsește cu închisoarea… Au venit, dar maxim o lună. Dacă au văzut că cei care nu aduc nu pățesc nimic, au renunțat iar”.


Școala din Slobozia Bradului. Foto: Bogdan Dinca


În 2010, Asociația OvidiuRo lansează programul “Fiecare Copil în Grădiniță”, al cărui scop este îmbunătățirea ratei de acces a copiilor din mediul rural la educația timpurie. Mecanismul este simplu: familiile cu venituri mici care au copii care se înscriu la grădiniță primesc un tichet social de 50 de lei, doar prin îndeplinirea unui prag de prezențe lunare. Una din condițiile de selecție a comunităților participante la proiect era inițiativa comunității locale, Primăriile trebuind să aplice pentru a fi selectate. Astfel se stabilea de la început un raport de parteneriat.

În 2012, asociația, susținută de ambasadorii Statelor Unite, Marii Britanii, Fraței, Germaniei și a altor cinci țări, începe efortul de lobby în mediul de afaceri și în cel guvernamental, iar în 2013 semnează un parteneriat cu Ministerul Educației pentru a analiza impactul programului și oportunitatea extinderii lui. După încă un an, Consiliul Județean Cluj include în buget costurile pentru tichetele sociale a 100 de copii. În acest moment, “Fiecare Copil în Grădiniță” are deja 2400 de beneficiari în 43 de localități (un reportaj din Apața, județul Brașov, una din comunitățile în care s-a desfășurat programul, puteți citi aici, iar pe siteul asociației se află încă un studiu de caz). Fondatoarele asociației, Leslie Hawke și Maria Gheorghiu, accesează finanțare importantă pentru program, prin Grantul SEE 2009-2014. Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Ministerul Fondurilor Europene, Consiliile Județene și OvidiuRo încep discuțiile pentru extinderea programului la nivel național.



Ora de sport la una din cele trei școli din comună. Foto: Bogdan Dinca

În februarie anul trecut, OvidiuRo scrie o propunere de lege privind încurajarea participării în învățământul preșcolar a copiilor din familii defavorizate, care este depusă în Parlament de deputatul Daniel Constantin, împreună cu 18 deputați și senatori de la ALDE, PSD, UNPR și independenți. În septembrie se primește avizul favorabil al Guvernului și Comisiile de Muncă și Finanțe modifică propunerea legislativă astfel încât să devină program de interes național, finanțat de la bugetul de stat. O lună mai târziu, Camera Deputaților votează legea cu o largă majoritate (289 de voturi pentru, unul împotrivă), apoi aceasta este promulgată de președintele Johannis.

*

La jumătatea lunii noiembrie, după protestele care au urmat tragediei de la Colectiv, se instalează la Palatul Victoria guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș. Două săptămâni mai târziu, premierul îl aduce în Cancelarie pe Cristian Ghinea, în rolul de consilier. Fost director al think tank-ului Centrul Român de Politici Europene și editorialist la Dilema Veche, Ghinea avusese deja experiența terenului cu OvidiuRo, fiind educator pentru o zi la grădinița din Budila, Brașov., parte a unui program inițiat de asociație, la care au mai participat, printre mulți alții, Marcel Iureș, Andreea Esca, Răzvan Exarhu, Marius Manole, Cristian Mungiu sau Victor Rebengiuc.


Copil în Liești, cel mai sărac din cele 6 sate. Foto: Bogdan Dinca

Contextul fiind unul favorabil, normele de aplicare a legii sunt scrise rapid și adoptate de Guvern în ianuarie 2016. Între timp, Cristian Ghinea și Valeriu Nicolae coordonează eforturile de asamblare a unui pachet anti-sărăcie, în care mai mult de jumătate din cele 47 de măsuri sunt inspirate din programele ONG-urilor, pe care îl lansează la mijlocul lunii februarie (un interviu pe această temă poate fi citit aici și aici). Una din măsurile din pachet este monitorizarea implementării legii inițiate de OvidiuRo. Din semestrul II al anului școlar 2015-2016, adică de la 15 februarie, prezențele de care depind tichetele sociale au început să fie contorizate.

În Slobozia Bradului, în primul semestru, sunt 145 copii înscriși la grădiniță. În câteva zile, la mijlocul lunii februarie, se înscriu încă 540.

*

“Sălile sunt propuse, trebuie să fie informate și ISU și DSP-ul… Dar se dau la o parte: nu întruniți condițiile, nu vă dăm autorizație… Noi, conform legii, trebuie să pornim. Cine își asumă responsabilitatea? Directorul. Ferească sfântul să se întâmple ceva. Vă spun sincer, de multe ori mă gândesc să îmi dau demisia, că e prea multă responsabilitate. Sălile de la grădiniță de la Cornetu sunt așa de mici, că DSP-ul a zis, pe bună dreptate, nu vă dăm aviz pentru așa ceva. Chiar și școala de aici nu ar obține acum aviz sanitar, pentru că avem toaleta în curte. Noroc că l-am obținut de mai demult, în 2009, am tras apă curentă, la vremea respectivă a fost bine. Și ei sunt depășiți de situație, și noi.“

Directoarea școlii simte presiunea numărului mare de copii înscriși, în condițiile în care școlile din comună au deja clase cu 41 de elevi înscriși, din care vin constant în jur de 35. Se gândește unde îi va pune, la propriu. Trece în revistă opțiunile (două apartamente ale Primăriei, a căror renovare este costisitoare sau folosirea unor spații existente, mici, aflate în cele trei grădinițe de acum) și își dă seama că nu îi va da nimeni avize de funcționare, pentru nici una din ele. Copiii învață deja, de fapt, în spații neautorizate. Sorin Câmpeanu declara anul trecut, că 93% din școlile din România nu au autorizație de la ISU.

În vara lui 2015 a izbucnit în comună o epidemie de hepatită, în vacanță. Este lucrul de care directoarea se teme cel mai mult. Pe pereții școlii sunt afișe mari care îndeamnă copiii să respecte regulile de igienă, iar în timpul școlii, în fiecare pauză, elevii își spală mâinile în chiuvetele montate pe holuri. La școală nu există deocamdată cadre medicale, dar doctorița din sat este medicul de familie al tuturor, iar dispensarul funcționează la parter, în aceeași clădire cu grădinița de la etajul doi.


Sală de grădiniță (2x5 m) din Cornetu, unul din satele comunei, în care învață 25 de copii. Foto: Bogdan Dinca

Spațiul în care funcționează grădinița (împreună cu dispensarul și farmacia) este o clădire a Primăriei, un Centru de Zi, construit de primarul Valerică Zamfirescu. Directoarea își face socotelile: “În Centrul de zi, dar în două schimburi. Deci încă trei cămăruțe, alea pe partea stângă, la etajul doi, dimineața cinci grupe, după-amiază cinci, zece.  După-amiază, tot acolo, unde sunt grupele pregătitoare, încă două. Douăsprezece. La Cornetu alea trei în cămăruțele alea mici, încă două, unde sunt calculatoarele, cinci dimineață. După-amiază încă cinci. Douăzeci și două.” Orice spațiu disponibil este renovat și se transformă în sală de clasă.



Spațiu în curs de renovare pentru viitoarele grupe de grădiniță. Foto: Bogdan Dinca

Pe holul uneia dintre școli întâlnesc o mamă care și-a înscris doi copii la grădiniță în februarie. Mai are încă doi copii mai mari, care sunt deja la școală și îl așteaptă pe al cincilea. “Pentru ăia doi mai mari a fost mai greu la grădi, până s-au obișnuit, după aceea, puțin câte puțin, au început să meargă lucrurile mai bine. Câteodată nu merg la școală că nu prea au îmbrăcăminte, știi cum e, zice nu mă mai duc la școală că râde copiii de mine, n-am papuci, n-am haină... Pe ăștia mici i-am înscris să învețe carte, să învețe românește...  ăla de trei ani nu știe deloc românește.” O întreb de unde își câștigă banii. “Toamna, la cules, acum banii vin din alocații, din muncă cu ziua, 30 de lei pe zi.”



Alfabet în limba romani, afiș pe peretele uneia din școlile din comună. Foto: Bogdan Dinca


“Copilul trebuie să practice grădinița, nu să-l avem doar înscris, chipurile că ia mămica tichetul.”
Primarul povestește că încearcă să obțină finanțare pentru construcția unei școli de opt ani și că acum va cere bani și pentru o nouă grădiniță. Vorbește în termeni duri despre Marian Oprișan, șeful Consiliului Județean Vrancea. Dosarele depuse i-au fost blocate politic. Cere prin telefon numerele de înregistrare ale referatelor depuse la Ministerul Educației și la Ministerul Dezvoltării, de-a lungul anilor, mi le repetă și îmi spune că are audiență a doua zi la vicepremierul Vasile Dâncu. Va depune un nou dosar.

Directoarea se gândește la spații pe care nimeni nu le va aviza, norme despre care crede că Ministerul nu i le va aproba și oamenii pe care va trebui să îi găsească. “Întâi, sunt cei care nu au obținut post, în toamnă, la titularizare. Și dacă vor să vină să facă naveta, bine, noi avem deja 45 de navetiști. Dacă nu, colegii care au dublă specializare, învățător și educator, de exemplu, cei de dimineață și doresc să lucreze și în schimbul doi. Mai completăm, dacă trebuie, cu cei care au măcar bacul. Dar prima dată ne interesează spațiul.”


La o zi după ce văzusem spațiile, vorbesc cu directoarea școlii la telefon: “am fost la DSP, am vorbit, le-am explicat în detaliu ce spații avem și doamna doctor a spus să începem, vor veni la fața locului, vor face o listă de riscuri și pe baza lor un referat către Inspectorat, către Minister, să aducem la cunoștință că lumea a început treaba, dar că există o nevoie pentru construcție grădiniței. La ISU mă duc luni (astăzi – n.r.). La inspectorat am făcut adresa cu tot, cu săli, cu număr de copii, pentru normare, am cerut douăzeci de norme, să aprobe și personal medical și îngrijitori...”.

*

OvidiuRo și-a propus să sprijine comunitățile în care legea produce efecte vizibile, în primul rând prin asistență în rezolvarea nevoilor specifice. Asociația va trimite și rapoarte periodice la Ministerul Educației, cu observații de pe teren, iar pentru comunitățile cu peste 200 de copii înscriși după intrarea în vigoare a legii, va finanța din fonduri proprii achiziția de rechizite, precum și mici alte ajutoare punctuale (mobilier, material didactic, plata chiriei etc.).

“Dacă la nivel de Guvern se încearcă o abordare integrată, realitatea e încă destul de fragmentată”, spune Maria Gheorghiu. Asociația a intuit o parte din probleme și a încercat să le răspundă prin diseminarea informațiilor despre lege prin întâlniri directe cu 10.000 de oameni (directori, inspectori, primari din toate cele 47 de județe și București).  S-a lansat și un site, www.fiecarecopilingradinita.ro, unde fiecare dintre actorii implicați își poate citi responsabilitățile. Siteul are 30.000 de vizualizări, iar asociația a primit 2.000 de apeluri la hotlineul dedicat comunicării pe diversele probleme legate de implementarea legii.





www.fiecarecopilingradinita.ro Foto: Bogdan Dinca

La ședința de lansare a pachetului anti-sărăcie, Dacian Cioloș invita ONG-urile, mediul academic și administrația locală să lucreze împreună la implementarea concretă, pe teren, a acestuia. Efortul este mare, pe de o parte pentru că Guvernul își propune o abordare bazată pe înțelegerea nevoilor specifice ale comunităților, cu mecanisme adaptabile și pe de altă parte pentru că măsurile nu pot funcționa separat, una din condițiile esențiale ale apariției rezultatelor concrete este implementarea integrată a măsurilor. Acolo unde se înscriu copii la grădiniță, de exemplu, aceștia trebuie ajutați cu rechizite și haine.

*

Copiii care merg la grădiniță înainte de a merge chiar și la clasa pregătitoare se adaptează mult mai repede regulilor pe care le presupune școala. Rata de abandon scade semnificativ, conform studiilor Băncii Mondiale. Grădinița poate însemna și o șansă pentru un mediu poate mai potrivit pentru copilăria mică decât cel de acasă, unde, de multe ori, nevoile de dezvoltare cognitivă și emoțională ale acestor copii sunt ignorate complet.

Conform asociației, Legea nr. 248/2015 sau Legea „Fiecare Copil la Grădiniță” (FCG) răspunde obiectivelor cu privire la reducerea abandonului școlar (la 11.3%) și a sărăciei și inechității sociale ce derivă din Strategia Europa 2020. Ministerul Muncii estimează că numărul copiilor eligibili este de 111.000.


*

Hotnews.ro a cerut săptămâna trecută celor două partide mari o poziție oficială legată de pachetul antisărăcie lansat de Guvern. PSD nu a răspuns. Răspunsul PNL (partid din care face parte și Primarul din Slobozia Bradului), prin purtătorul de cuvânt Ionuț Stroe, îl puteți citi mai jos:

Sustine PNL măsurile din acest pachet, atât la nivel central, cât mai ales la nivelul administrației locale, prin primarii PNL?
 
Raspunsul este da, dar mai degraba luati acest da, ca pe un punct de plecare al unei dezbateri, a unei largi si deschise consultari reciproce. Pachetul anti-sărăcie al Guvernului este, din câte am observat, unul pe cat de generos, pe atat de ambiţios. PNL va analiza aceste măsuri ale Guvernului şi va veni cu propuneri astfel încât programul să se constituie într-un demers eficace pentru românii afectaţi de sărăcie.
 
Evident că în momentul în care acest pachet anti-sărăcie va deveni funcţional, administraţia centrală va trebui să colaboreze cu administraţiile locale în vederea implementării lui. Acest program nu trebuie politizat, rezumat la culoarea politică a primarilor. Sărăcia se află dincolo de doctrine. Astfel de măsuri nu pot fi catalogate ca fiind de dreapta sau de stânga. Este evident că îmbunătăţirea nivelului de trai nu este apanajul stângii politice şi nici al dreptei politice.
 
Multe dintre măsurile Guvernului se regăsesc și în propuneri legislative ale colegilor noștri, cum ar fi programul ”Fiecare copil la grădiniță” (adoptat deja în Parlament), accesul la programe tip școală după școală, integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața forței de muncă, măsuri active de creştere a locurilor de muncă etc.

Sărăcia este într-adevăr una dintre probleme cu care se confruntă România, iar folosirea fondurilor europene dedicate acestor tipuri de programe este o soluţie fezabilă.

 
 
În cazul în care, după alegeri, vom avea un Guvern PNL, va continua acesta implementarea măsurilor, cu instrumentele definite de Guvernul Cioloș?

Sărăcia este un fenomen care afectează intr-o măsura mare România. Existenta unui asemenea pachet anti saracie indispensabila oricarui program de guvernare, indiferent de culoarea sa politica. Este, daca vreti, o obligatie care deriva din constitutie, referindu-ma aici la obligativitatea guvernului de "lua masuri pentru asigurarea unui nivel de trai decent al cetatenilor" (art.47)

Am observat că programele incluse în Pachetul anti-sărăcie vizează acțiuni care vor putea fi finanțate prin Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, dar și prin corelare cu Programul Operațional Regional și Programul Național pentru Dezvoltare Rurală.

Costurile se ridică la suma de 1 miliard de Euro, fonduri care vor fi redirecționate din fondurile europene din programarea 2014-2020. Aceasta înseamnă că acest pachet anti-sărăcie trebuie extrem de bine structurat şi simplu de aplicat.

Sunt convins că în urma alegerilor parlamentare din această toamnă PNL va forma  Guvernul. Partidul Naţional Liberal va lua toate măsurile necesare astfel încât  nici o pătură socială să nu fie discriminată.










3701 vizualizari
  • +2 (2 voturi)    
    cum sa raspunda PSD?! (Luni, 29 februarie 2016, 12:25)

    Roman_Cetatean [utilizator]

    Caci doar sunt "socialisti" si niciun socialist care se respecta nu se "coboara" pana la a ajuta concret saracii! Ei 'este" ocupati in limuzinele si viloaiele lor de smenurile specifice nu de prostii din astea!
    PSD chiar NU e de acord cu un astfel de program (chiar daca pana la urma, "de gura lumii" va da acolo un comunicat cu bla bla-uld rigoare).
    Pai pachetul prevede masuri de educatie, de antreprenoriat etc, ptiu, drace, daca se pune in aplicare in 10 ani dispar toti votantii pe baza de ulei si galet! Mai raman doar pensionarii de peste 65 ani dar si astia in 10-15 ani se duc...
    PSD e grav pus in pericol de un astfel de pachet!
    Doar de asta nu au si promovat unul pana acum, in toate (multele) guvernari psd-iste!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version