Pachetul antisaracie (II): "Saracia din Tulcea nu e aceeasi cu saracia din Vaslui sau cu cea din Caras-Severin, din Bihor, din Maramures. Problemele sunt foarte diferite"

de Bogdan Dinca     HotNews.ro
Luni, 22 februarie 2016, 9:28 Actualitate | Esenţial

Dealul din Apata, unde traieste o comunitate inclusa in programul Fiecare Copil in Gradinita al OvidiuRo
Foto: Bogdan Dinca
A doua parte a interviului cu Cristian Ghinea și Valeriu Nicolae, consilieri ai Primului-Ministru Dacian Cioloș, despre pachetul antisărăcie, colaborarea cu ONG-urile și instrumentele pe care le vor folosi în implementarea pachetului. "Noi nu căutăm idei, nu mă interesează idei, ci proiecte pilot care arată impact real asupra oamenilor".


Foarte multă lume se întreabă ce se va întâmpla cu acest pachet după luna decembrie. Prim-Ministrul a lansat la întâlnirea de ieri (miercuri, 17 februarie) un apel către toți actorii implicați, în special spre ONG-uri, recunoscând limitările, cel puțin de timp, ale Guvernului.

  • “Vrem să vă propunem să construim împreună un parteneriat, o Coaliție Antisărăcie, care să reunească ONG-uri, mediul academic, ministerele și administrațiile locale, în jurul acestor idei pe care vi le propunem astăzi. De ce mi se pare foarte importantă această Coaliție? Pentru că în mod foarte pragmatic sunt conștient că Guvernul acesta va avea o viață mai scurtă. Foarte importantă e continuitatea. Pornim de la ideea că această Coaliție ar permite continuitatea, pentru că dacă ideile pe care vrem să le lansăm astăzi vi se par fezabile și sunteți gata să vă implicați, dumneavoastră puteți constitui firul roșu, garantul continuității acestor măsuri pentru o perioadă mai lungă.”  (Dacian Cioloș)

Rep: Sunt ONG-urile pregătite pentru această responsabilitate?

Valeriu Nicolae:
Unele sunt, clar. Și dacă stăm să ne uităm câte e-mailuri deja am primit pe adresa pe care am dat-o ieri (antisaracie@gov.ro, n.r.), e clar că lumea se responsabilizează. Nu toate ONG-urile sunt responsabile, dar eu aș face voluntariat pe măsurile acestea în orice moment. Cred în ele nu pentru că am participat la ele, sunt lucruri pe care eu mi-aș pune proprii bani pentru a le vedea implementate.  Când am gândit tot ce am pus eu acolo, am gândit in felul acesta. Mi-aș pune proprii bani acolo? Mi-aș lua din viața mea de zi cu zi câteva ore ca să mă duc să ajut să se întâmple lucrul acesta? Da, aș face-o.  Și cred că este un număr destul de mare de ONG-uri care au crescut bine.

Rep: Peste jumătate din măsurile din pachet sunt inspirate de proiectele organizațiilor non-guvernamentale. Care au fost criteriile de selecție?

Valeriu Nicolae: Cele care deja au dovedit că au succes. Cum amândoi venim din ONG-uri, cred că este foarte greu să ne înșeli pe amândoi.

Cristian Ghinea: Da, e foarte greu să ne înșeli cu bla bla ongist. Atenție, oamenii ăștia nu câștigă ceva anume, faptul că tu iei un model creat de ei și faci un program guvernamental, nu înseamnă că faci un favor cuiva, ci doar că banii publici urmează modele de success create de societate. Primul criteriu a fost că trebuiau să se potrivească și cu Programele de fonduri structurale, asta a fost exercițiul: lipim obiective de fonduri. Avem, de pildă, ca obiectiv creșterea accesului la sănătate a categoriilor defavorizate,  acesta este un obiectiv asumat de guvernul României, nu de guvernul Cioloș, ci de toate guvernele anterioare. Cum facem asta? Ne uităm la faptul că avem o problemă cu accesul la sănătate în mediul rural? Am putea să folosim modelul ”Caravana medicală la sate”? Pe care nu îi știam personal. Am auzit de modelul prin care, cu mijloace foarte ieftine, niște studenți mediciniști și medici voluntari merg și asigură acces medical la sate. Dacă nu venim noi cu această propunere, nu știu cum își realizează România acest indicator, anume să creștem accesul medical la categoriile defavorizate. Noi nu vorbim de idei, nu mă interesează doar idei, vorbim de proiecte pilot care arată impact real asupra oamenilor. Noi vrem să folosim modele, pentru a-i transmite autorității de management, uite, ăsta este un model de intervenție pe care trebuie să îl gândești tu ca atare. Pui pe piață acele obiective și acei bani, și oricine vrea să aplice acel model va veni și va aplica la bani.

Valeriu Nicolae:
La ce ne-am uitat iarăși, este ca oamenii aceia să fi spus nu numai că au avut succes, ci că până a ajunge la succes am dat-o în bară aici, am schimbat, am dat-o iar în bară și am schimbat. Acestea sunt ONG-urile credibile.  Deci dacă vine un ONG și spune tot ce am făcut noi a mers strună, atunci tind să nu cred.

Rep: Sărăcia nu este un subiect sexy pentru media, cel puțin pentru cea tradițională. Comunitățile on-line rezonează un pic mai bine, dar și acolo e o discuție despre priorități. Există o strategie de comunicare?

Cristian Ghinea: Există un plan de comunicare facut de departamentul de presă, dar strategie e mult spus. E un plan, a început deja, folosim mijloacele de new media, dar nu la comunicare e problema. S-a ”vândut” bine ideea, și reacțiile au fost predictibile și de o parte și de alta. Dar în momentul în care o să începem să facem efectiv lucrurile de acolo, cred că ideea se va duce. Nu am nici o emoție.

Valeriu Nicolae: Intenția mea e să muncesc cât mai mult, să implementez lucrurile. Eu sunt un pic speriat de tot felul de PR-iști care fac o treabă senzațională pe lucruri goale. Și asta cred ca vrem să evităm foarte tare. Hai să muncim întâi, să vedem ce se întâmplă, spunem onest ce se întâmplă, și dacă o să fie lucruri foarte bune – că noi de asta le facem, credem că o să se întâmple lucruri foarte bune – atunci ne și lăudăm cu ele.

Rep: Spuneați în prezentarea de la Guvern că există încă întrebări deschise la care se caută răspuns, cum ar fi, de exemplu, criteriile de eligibilitate a destinatarilor acestor măsuri. Aici intervine colaborarea cu mediul academic, de care vorbea premierul?

Cristian Ghinea: Au fost implicați oameni din mediul academic în consultări și unii chiar au scris bucățele mici înainte de a fi integrate, pentru că marea problemă nu este definiția, avem vreo cinci definiții ale sărăciei, ci cum anume îi targetezi pe cei mai săraci. În paralel cu acest pachet, care nu vine să înlocuiască ceea ce fac ministerele, Ministerul Muncii are în pregătire un proiect privitor la venitul minim de incluziune – care înseamnă gruparea ajutoarelor sociale într-unul singur, flexibilizarea lui, astfel încât omul să nu mai fie nevoit să aleagă între a primi ajutor social și a-și căuta un loc de muncă, pentru că atunci când ai salariu mic, această alegere este un stimulent de a nu-ți căuta un job.

Am vorbit cu un om de lângă Brașov care mi-a făcut un calcul simplu: muncise la spații verzi în oraș, pe salariu minim. Cu ce plătea pe navetă, cu pachet de mâncare, nu ieșea foarte bine și pierdea și ajutorul social. Avea mai mult sens să stea acasă și să lucreze pământul sau să taie lemne în pădure, ajutorul social plus munca de subzistență era o variantă mai rațională pentru el decât salariul minim la oraș. E doar un exemplu, dar unul care arată că sistemul de asistență socială e prost croit.

Legea Venitului Minim de Incluziune, care a fost lucrată de trei ani cu experți în sărăcie de la Banca Mondială, oameni extraordinari, a rămas în sertar la fostul guvern, m-am tot chinuit să înțeleg și nu reușesc să îmi dau seama ce au avut cu ea. A fost reluat proiectul de doamna Ana Costea și sper să fie trimis rapid la Parlament. Între altele, această lege creează stimulente de reinserție pe piața muncii, oamenii cu salarii mici vor putea să păstreze o parte din beneficiile sociale, ca să nu mai fie stimulant de renunțare la job. Apoi, s-ar unifica beneficiile sociale, trebuie schimbat acest sistem inflexibil, care te pune să faci noi și noi dosare ca să primești venitul minim garantat, alocație de familie, alte alocații, sunt foarte mulți oameni care scapă acestei plase.  Revin la întrebare: îi vizăm pe cei mai săraci dintre săraci, și trebuie să definești unde pui pragul și cum îl faci.

Va fi o decizie luată de la caz la caz. De pildă dacă ne gândim la intervențiile medicale în zonele sărace, trebuie să definim care sunt zonele sărace, avem două instrumente: unul la nivel de localitate, altul la nivel de zonă defavorizată în cadrul localității, pentru că ai pungi de sărăcie în localități altfel bogate, de gen București sau Cluj. Nu există o decizie unică, nu vine primul ministru și spune instrumentul ăsta. Nu, pentru fiecare dintre măsuri trebuie să vezi câți bani ai, să spunem că ai bani pentru a atinge 100,000 de oameni, duci pragul astfel încât să îi atingi pe cei 100,000. Așa se lucrează, și nu inventăm noi roata acum, noi doar o folosim.  Pentru că acest atlas al zonelor defavorizate este făcut de acum câțiva ani de Banca Mondială, dar nu a fost folosit. A rămas un instrument minunat, pe care s-au dat foarte multe resurse, dar care nu a fost pus în politici publice. Și noi intenționăm să-l folosim ca atare. La fel și Indicele de Dezvoltare Umană la nivel de localitate, și sunt și multe altele. Am avut întâlniri cu șeful Institutului de statistică de pildă, eu și colegul meu, Costin Postoiu. Ăsta este un element care ne-a dat energie, oameni de prin guvern care au auzit că lucrăm la chestia asta veneau la mine sau la Valeriu și spuneau eu știu să fac hărți, eu știu să fac statistică. Și aflăm că Institutul de statistică are date amănunțite, la nivel de localitate, pe care nu le folosim, nu știe nimeni că sunt acolo. De ce să nu le folosim? Că doar suntem guvernul României, care ar trebui să fie beneficiarul acestui Institut de statistică.

Valeriu Nicolae: Sunt multiple rupturi în sistemul ăsta de comunicare dintre diverși oameni care sunt foarte buni la ceea ce fac. Eu sunt destul de optimist că mediul academic o să vrea să se implice, de asta și Marian Preda a fost ieri, soții Zamfir, cu care am discutat după aceea – sunt oameni care chiar știu foarte multe și care pot să ajute.

Cu cât ai mecanisme mai inflexibile, cu atât mai puțin probabil să ai rezultate. Sărăcia din Tulcea nu e aceeași cu sărăcia din Vaslui sau cu cea din Caraș-Severin, din Bihor, din Maramureș. Problemele sunt foarte diferite, de multe ori noi am încercat prin niște proiecte extrem de rigide să spunem că de fapt e la fel. Nu e la fel, și atâta timp cât tu nu poți să ai posibilitatea să te adaptezi la ce se întâmplă, nu prea o să ai efect, nu o să ai impact. Și cred ca amândoi ne ferim un pic de a defini foarte rigid: să lucrăm cu oameni care câștigă sub 1.30 dolari pe zi, de exemplu.

Rep: Menționați ceva mai devreme sistemul de asistență socială...

Valeriu Nicolae: Eu m-am uitat la lucrurile astea foarte în detaliu, am vorbit despre asta cu Marian Preda. Problema cea mai mare pe care o avem noi este că 65% dintre SPAS-uri (Servicii de Protecție și Asistență Socială, responsabilitatea autorităților locale – n.r.) nu există. Ele ar trebui să existe, dar nu există. Avem un deficit de asistenți sociali de 13,000 în România, asistența socială e pulbere din multe motive. Unul dintre cele mai mari este că un asistent social cu facultate este cel mai prost plătit absolvent de facultate, intră sub salariul femeii de servici de la DGASPC, dacă femeia de servici are o vechime mai mare de zece ani. A fost gândit prost, au fost întotdeauna ultimii cărora li s-a mărit salariul și profesia nu are nici un prestigiu asociat. Lucrul acesta trebuie clar schimbat și trebuie să ne uităm la multe lucruri. Este un lucru care mă preocupă foarte tare personal și de asta am încercat să introducem în pachetul anti-sărăcie partea de asistenți sociali. Ne-am gândit cum am putea să stimulăm oamenii să vină în asistență socială.

Cristian Ghinea: Și aici există o contribuție masivă a Ministerului Muncii, în acest pachet. Este strategia făcută, nu facem decât să îi acordăm atenție și să încercăm să o monitorizăm pe perioada de viață a acestui guvern și să ne asigurăm că ideea, care exista deja, nu am dat-o noi, de a angaja oameni prin fonduri europene la aceste servicii se va întâmpla. Pentru că există o distanță între ce scriem pe strategie și ce se întâmplă de fapt și există multe rivalități instituționale pe care nu le-ai bănui din afară, și nu eram siguri că se întâmplă asta pe banii europeni, la plata pentru asistenți sociali, și atunci am pus-o aici ca să fim siguri că se va întâmpla. Dar asta nu înseamnă că este ideea noastră sau că ne-o asumăm numai noi, ci pur și simplu vrem realmente să se întâmple.

Rep: În comunitățile sărace, una dintre probleme este legată de motivația interioară oamenilor de a funcționa diferit față de cum sunt obișnuiți. Cum vă propuneți să atacați problema asta?

Valeriu Nicolae: Eu pot să spun că am experiența asta, și e funcțională și pot să ți-o demonstrez, în Ferentari. Toată lumea mi-a spus prima oară când m-am dus acolo că sunt nebun, nu are cum să funcționeze, pentru că oamenii ăia nu vor să facă nici un salt; am avut prin 2006 o discuție cu una dintre femei care mi-a spus ”eu nu am muncit toată viața, acuma la 40 de ani vrei să mă apuc de muncit? ” Și acum muncește. Întotdeauna poți să găsești stimulente pentru oameni ca să le îmbunătățești viața, treaba e că dacă le gândești foarte inflexibil, nu o să funcționeze. La mine a funcționat pentru copii, ”uite dacă tu o să faci lucrul ăsta, copilul tău o să aibe un cu totul alt viitor, și tu o să ai un viitor mai bun”. Diferite lucruri mici, care îi fac pe ei să simtă că fac progres, și să fii constant acolo. De asta noi ne-am uitat la ONG-uri care au făcut treabă, nu la ONG-uri care au spus că vor să facă treabă. Că cele care au făcut treabă știu toate problemele astea și au soluții. Nu toate soluțiile, dar au soluții.

Rep: Are guvernul resurse să lucreze la astfel de pachete și în același timp să fie implicat în jocurile politice?

Cristian Ghinea: Ieri (18 februarie – n..r.), Cioloș a stat în parlament patru ore, când i s-a cerut să se uite în ochii unei doamne, i s-au cerut fel de fel de chestii ciudate. După aceea, seara, a venit și eu i-am spus că pe mine mă enerva, în viața mea anterioară de ONG-ist, când venea un oficial la un eveniment, vorbea cinci minute și apoi pleca, iar eu rămân așa și vorbesc cu secretara oficialului.  Și el a zis normal că stau, cel puțin o oră. Și a stat trei ore, nu numai că a stat el trei ore, au stat și șapte miniștri cu el, la o discuție despre sărăcie, și era mult peste ce scria în agendă, că trebuia să se termine la ora șase jumate.  Și a stat, a vorbit, a ascultat și a tras și niște super concluzii în care practic le-a zis oamenilor trebuie să lucrați împreună la acest pachet, că depinde de dumneavoastră implementarea. Eu am aflat de ce se întâmplase (în Parlament – n.r.) abia după ce se terminase, nu avem timp de televizor și mă și irit când intru prin guvern în birouri unde stau televizoare aprinse pe posturi de știri, aia îmi spune că omul e cu urechea la altele decât la treabă. Bineînțeles, cu excepția colegilor de la biroul de presă, pentru ei e parte din job să se uite la TV, săracii.

Pe de altă parte avem această senzație că suntem temporar aici, nu ai cum să nu o ai, ți se și reamintește de multe ori de către oameni din sistem că ești temporar, cu plăcere, ce mai face guvernul tehnocrat?  Oricum noi ne comportăm astfel încât să facem cât mai mult în cât mai puțin timp. Și dacă se întâmplă să nu vrea mediul politic să facem chestia asta, așa cum am mai spus, aveam joburi foarte bune înainte la care ne întoarcem, spre deosebire de ei, și vom sta pe capul lor cu temele astea din afară. Nu știu ce e mai bine pentru ei, să stăm pe capul lor din afară sau să ne lase aici să ne facem treaba.












Material sustinut de Provident

​INTERVIU Stefan Liiceanu - trecerea de la carti la produse japoneze traditionale via piata financiara

Dupa 17 ani petrecuti in Japonia, timp in care a lucrat in domeniul financiar, Stefan Liiceanu a decis sa deschida in locul fostei Librarii Humanitas din Fundul Curtii, Takumi - un magazin in care sunt comercializate produse japoneze traditionale. In cadrul, proiectului "10 ani", Provident vrea sa arate cum se vede Romania ultimilor 10 ani, dar si Romania urmatorilor 10 ani, prin ochii unor tineri care au avut succes. "Cred ca cel mai important este sa faci ce iti place. Productivitatea se vede atunci cand faci ceva cu pasiune, nu cand faci ceva pentru ca trebuie."
6963 vizualizari
  • +2 (2 voturi)    
    da rasul europei (Luni, 22 februarie 2016, 10:34)

    sfarsitul2012 [utilizator]

    felicitari, domnilor!
    interesante propunerile dvs, ar fi bine sa le vedem si aplicate.
    i-as lua la intrebari pe toti primarii ai caror locuitori au WC in curte. 38% dintre romani au WC in curte. suntem de rasul europei. ce au facut acesti primari? au auzit ei de canalizare?
    pe de alta parte, ideea de a da ajutoare mamelor cu multi copii stiti ca va incuraja natalitatea intr-o anumita categorie, nu? deci vrem sa avem o romanie plina de asistati care stau cu mana intinsa pt ca asa primesc mai mult decat ar munci. totul e sa faca copii. romania va fi a sectantilor si a rromilor.
    trebuie revazute toate ajutoarele si toate pensiile de invaliditate. unii se dau muti si sunt perfect sanatosi. ideea e ca de 26 de ani s-a mars pe principiul "hai, sa-i ajutam" iar aceste persoane n-au dat nimic inapoi, bine, au dat voturi, ceea ce pt unii e de ajuns.
  • -3 (3 voturi)    
    absolut gresit (Luni, 22 februarie 2016, 11:10)

    ..13 [utilizator]

    Atentie mare la ce se promoveaza:

    1. promovam obiective pe termen scurt de genul:

    "Am vorbit cu un om de lângă Brașov care mi-a făcut un calcul simplu: muncise la spații verzi în oraș, pe salariu minim. Cu ce plătea pe navetă, cu pachet de mâncare, nu ieșea foarte bine și pierdea și ajutorul social. "

    Sa nu uitam ca ajutorul social transforma dintr-un om cu o vointa, cu oareceare demnitate intr-un slav, intr-un retardard, care face ceea ce ii spune cel care ii acorda ajutorul. Sa ne ferim de aceasta forma de asistenta. Distruge speta umana. Unii au plecat peste ocean ca sa isi inceapa o alta viata, sub alta forma.

    2. promovat obiecte pe termen lung - omul este integrat social, are posibilitatea sa primeasca asistenta medicala si ulterior, cand imbatraneste si nu mai poate, primeste o pensie - mica, dar putin mai mult decat nimic.

    Traseul saraciei NU TRECE PRIN ASISTENTA.
    NE FURAM SINGURI CACIULA sau daca ve place unii ne fura caciulile si fura, mint si isi cresc averile pe spatele prostilor asistati.

    Nu cred nici 5 sec. in programul asta.
    WRONG APPROACH!!
  • +1 (1 vot)    
    tot nu am inteles cum se va implementa, concret (Luni, 22 februarie 2016, 16:46)

    Roman_Cetatean [utilizator]

    caci repet, in pachet apar asa-numitele "proiecte necompetitive" pe care le vor gestiona onor ministerele si agentiile centrale.
    Intreb: cu ce oameni? cum ii motivati pe cei ce gestioneaza aceste proiecte sa o faca asa incat sa se atinga obiectivele aumate?
    De ex, Min Muncii, proiect de zeci de milioane de euro-pt a plati mii de asistenti sociali dispersati prin tot atatea mii de comune/sate. Ok, angajam asistentii sociali- cine ii urmareste sa se si duca la lelea Mia sa vada in ce conditii traieste, ce nevoi are sau la copii din familii- ce conditii au, ce nevoi etc? De unde am eu certitudinea ca au fost acolo si nu au facut "rapoartele din birou' sau au trecut pe ulita, completat in cateva secunde formularistica, semnat omul, plecat si la revedere, ne vedem la anu'? Pt ca si pana acum Min Muncii/agentiile din subordine se pp ca asta trebuiau sa faca- cel putin la copii sau pers cu handicap, de ex, DGASPC are angajati asistenti sociali etc. I-a vazut cineva sa se duca in casele oamenilor, in afara de unele cazuri de ancheta sociala pt a se acorda diverse ajutoare? Caci eu nu cred. Si atunci, cum credeti ca fix aceiasi functionari ai ministerelor, agentiilor si primariilor vor urmari sa se si 'intample' asistenta sociala? Daca le "dati" proiecte la ONG-uri, alta pb- in anumite locatii va fi competitia mai mare, in altele nu. Ar trebui impuse standarde clare de cost, pt salariile asistentilor, sa nu se intample ca la POSDRU, intr-un proiect sa fie cu tarif de 100 lei/ora, in altul cu 50, in altul cu 200!!! Replicati aceste pb la cele mai multe puncte din cele 47 si vedeti ce de pb sunt de rezolvat- nu spun ca nu se poate, doar ca am dubii cand vad alocate "proiecte sistemice' la Ministere-obisnuite cu seminarii, conferinte, formari, vizite de studiu, platforme IT samd. Aveti ex recent al proiectului Dep Egalitate de Sanse, care a tocat 28 mil euro din cei 40 pt formarea a doar cateva mii de functionari pe tema "egalitatii de sanse/gen". Sau la Min Educatiei...
  • -2 (2 voturi)    
    Dar pentru ăia săraci cu duhul? (Luni, 22 februarie 2016, 20:42)

    Maica Reteza [utilizator]

    Dar ce te faci cu ăia săraci cu duhul... Vreun pachet pentru ăia? Că sunt mulți. Proști, da' mulți.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version