Interviu HotNews.ro

​AUDIO Mircea Dumitru, noul rector al Universitatii Bucuresti: E mai greu sa intri intr-o gradinita foarte buna din Bucuresti decat la facultate. Introducerea unor teste la admitere in facultati ar fi binevenita

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Marţi, 27 decembrie 2011, 11:48 Actualitate | Esenţial

Mircea Dumitru
Foto: Agerpres
​Examenele de admitere in facultati ar putea fi reintroduse, a declarat noul rector al Universitatii din Bucuresti, Mircea Dumitru, doctor in filosofie. Intr-un interviu pentru HotNews.ro, acesta a precizat ca introducerea testelor este o posibilitate pe care "si Ministerul Educatiei a anuntat ca o va pune in discutie, probabil dupa ce se vor fi desemnat prin vot rectorii universitatilor din Romania". Mircea Dumitru vorbeste in interviu despre "catastrofa sociala" care face ca "de ani de zile" putini elevi din mediul rural sa mai ajunga la facultate.
  • "Daca in anul 2011 este un subiect de controversa nationala folosirea vrajitoriei, inseamna ca noi ne indreptam foarte voios catre Evul Mediu, nu spre 2012".
  • "Nu exista niciun fel de aderenta a multor oameni la ceea ce inseamna o cunoastere naturala, o cunoastere in spiritul stiintei".
Profesorul Mircea Dumitru a fost investit pe 20 decembrie in functia de rector al Universitatii din Bucuresti, inlocuindu-l astfel pe Ioan Panzaru. Nascut in 1960, Mircea Dumitru este profesor la Departamentul de filosofie teoretica si logica al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii din Bucuresti, este doctor in Filosofie si a ocupat in perioada 2008-2011 functia de Prorector al Universitatii din Bucuresti. In 1998 a obtinut titlul de doctor in Filosofie la Universitatea Tulane din New Orleans si la Universitatea Bucuresti, a fost profesor invitat la Universitatea din Helsinki, la Universitatea "Jean Moulin" din Franta si a fost "adjunct assistant professor" la Universitatea din New York.

A fost sef al Catedrei de Filosofie Teoretica si Logica din cadrul Facultatii de Filosofie a Universitatii Bucuresti, iar din 2000 pana in 2008 a fost decan al acestei facultati. Este specializat in Logica filosofica, Filosofia limbajului si Metafizica analitica a modalitatii.

Vezi aici CV-ul prof. dr. Mircea Dumitru 

Cele mai importante declaratii ale noului rector al UB, Mircea Dumitru:



Rep: Care sunt principalele dvs. obiective pentru mandatul de rector al Universitatii din Bucuresti?
Mircea Dumitru:
Obiectivele continua in buna masura proiectele universitatii, asa cum le-am preluat de la administratia rectoriala a profesorului Panzaru. Am fost prorector cu relatii internationale si cu managementul calitatii in administratia domniei sale. Sunt alte obiective care vor pune un accent oarecum diferit asupra unor chestiuni pe care le-am facut deja. Deci nu este o ruptura, este o continuitate. In logica - eu sunt profesor de logica - exista un concept care la prima vedere pare sa fie un fel de oximoron: se vorbeste despre o extindere conservatoare. Adica pastram ceea ce este curat si bun si sanatos, dar extindem lucrurile acestea. Nu este o ruptura si nici nu vreau sa fie asa ceva.

Noi avem cateva axe principale pe care le vizualizam in urmatorii patru ani: in primul rand vrem sa consolidam locul pe care Universitatea din Bucuresti l-a ocupat in acesti ani, un loc care a fost validat de catre Minister prin declararea Universitatii din Bucuresti ca fiind o universitate de cercetare avansata si de formare, de predare, si ca fiind prima universitate a tarii, un loc pe care l-a castigat in primul rand prin cercetarea stiintifica, prin productia stiintifica si prin valoarea programelor noastre de studiu. Consolidarea se va face atat in ceea ce priveste spatiul national de invatamant, dar ne dorim foarte mult in urmatorii patru ani sa fim mult mai vizibili si in Europa si in general in spatiul international.

Rep: Cum?
Mircea Dumitru:
Catedrele didactice, cercetatorii vor avea un rol esential in acest proces prin publicatii. Ne dorim ca publicatiile care apar in revistele cotate international sa fie mai numeroase si exista in momentul de fata o dinamica ascendenta a publicatiilor. In ultimii ani a crescut aceasta. De ce? Pentru ca, in primul rand, oamenii au devenit constienti ca in felul acesta isi legitimeaza pozitia, deci exista o constientizare mai puternica a nevoii de a publica. Apoi prin mecanismele noi de evaluare si de acreditare ale Ministerului este clar ca nu poti sa ocupi in ierarhia universitara o pozitie superioara decat daca publicatiile academice si stiintifice sunt numeroase si sunt publicate de catre reviste omologate.

Exista si un mecanism de motivare personala, mecanism cu caracter financiar. Stim, de pilda, ca Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) acorda un fel de grant motivational pentru cei care publica mai mult si mai bine si este posibil ca si in Universitatea din Bucuresti sa implementam un astfel de sistem. Deocamdata ceea ce spun este cu titlu de tatonare si de explorare, pentru ca nu stim cum va functiona exact. Dar in masura in care, de pilda, pentru faptul ca suntem prima universitate de cercetare a tarii vom primi o finantare suplimentara - vor fi niste bani in plus, ca sa discut direct. Atunci e foarte normal ca o parte dintre acesti bani sa ajunga la cei care au facut posibila aceasta finantare suplimentara, adica la oamenii care au adus universitatea in aceasta pozitie.

Nu ma sfiesc sa spun ca trebuie sa fie venituri diferentiate, in functie de competente, de performanta. Chiar daca salariul se incadreaza in anumite grile si limite care sunt legale si trebuie respectate, daca veniturile bazate pe performanta omului pot fi suplimentate, atunci ele trebuie suplimentate. Asa se intampla peste tot. Cand muncesti mai mult si mai bine trebuie sa fie o consecinta, cand muncesti mai putin si mai prost iarasi trebuie sa fie o consecinta. Nu exista un alt mecanism.          

Ce fac profesorii si cercetatorii este un lucru. Dar in acelasi timp vizibilitatea noastra este din ce in ce mai observabila - daca nu ar fi o tautologie, dar poate sa fie si o vizibilitate mai ascunsa, deci nu e o tautologie - prin calitatea studentilor si prin faptul ca multi dintre studentii nostri, si la licenta, dar si la studiile avansate de masterat si doctorat, sunt bine apreciati si atunci cand ajung sa lucreze sau sa studieze pentru o perioada mai scurta sau mai lunga in Europa sau in universitati din nordul Americii, din Canada si din Statele Unite. Unii dintre ei pleaca cu programe ale statului nostru sau programele comunitare europene si se intorc, in asa fel incat ei au beneficiat de o experienta internationala si atunci si judecata lor cu privire la ce se intampla in Universitatea din Bucuresti devine mai echilibrata, o judecata facuta cu mai mult rafinament, nu dupa principiul: "aici totul e prost, acolo totul e bine". Iar altii, cei care ajung la doctorat, pot sa decida sa continue acolo studii postdoctorale sau chiar sa lucreze, speranta noastra fiind ca macar unii dintre acestia sa ajunga sa colaboreze cu universitatea noastra sau sa se intoarca in Romania si sa contribuie incet-incet la dezvoltarea invatamantului.

Eu sunt profesor la Filosofie si ii stiu foarte bine pe cei pe care i-am format impreuna cu colegii mei acolo. Pe multi dintre ei i-am avut direct studenti, le-am dat scrisori de recomandare si as putea da numele lor si toata cariera lor academica si suntem foarte mandri de lucrul acesta. Iar acum recent s-a intors la noi, dupa multi ani, un doctor al Universitatii din Bucuresti, dar in acelasi timp si al unei universitati americane din Indiana care a obtinut o prestigioasa bursa, Marie Curie, pe care in urmatorii trei ani o va duce la bun sfarsit in calitate de cercetator postdoctoral aici, la Universitatea din Bucuresti. Si asta este un succes al Universitatii din Bucuresti, pentru ca este un doctor al Universitatii din Bucuresti care a facut studii suplimentare doctorale in America, dupa care a decis sa fie cercetator postdoctoral pe o bursa foarte importanta a Uniunii Europene la Universitatea din Bucuresti. Avem, de asemenea, program postdoctoral sustinut de Universitatea din Bucuresti pentru cercetatori straini, care vin din America de Sud, Africa, Europa.

Deci la intrebarea cum vrem sa ne deschidem catre exterior si cum vrem sa fim mai vizibili si cum vrem sa internationalizam universitatea, astea sunt cateva raspunsuri concrete. Nu doar deziderate, ci lucruri care se intampla acum.

Rep: Care este cel mai important proiect pe care il veti derula in mandatul dvs. de rector?
Mircea Dumitru:
Nu este unul singur, sunt mai multe, sunt proiectele Universitatii din Bucuresti. Daca vorbim de proiecte cu caracter stiintific, de cercetare si cu caracter academic, atunci Senatul universitatii a definit trei axe prioritare. Este o axa cu privire la Mediu - Stiinta mediului este foarte importanta in momentul acesta si in anii care vin si este un proiect interdisciplinar. Este un alt proiect tot pe linie stiintifica - Materiale noi. Si un al treilea proiect, in care eu am fost implicat pentru organizarea in faza initiala, un proiect interdisciplinar pentru stiinte umaniste si sociale, cu precadere, in stiintele cognitive. Proiectul se numeste Open Mind. A debutat in vara, in luna iulie, si urmeaza ca anul urmator sa incepem cu o prima serie de masteranzi la acest proiect.

Apoi sunt alte proiecte care sunt deja in derulare, la facultati. Vorbim totusi de 19 facultati, vorbim despre peste 1.000 de profesori si de cercetatori, deci o forta stiintifica remarcabila pe care trebuie sa o sustinem si care trebuie sa fie mai bine vazuta si de catre societatea romaneasca. Sa se stie mai bine ce se intampla aici.

Ce este proiectul Open Mind
Proiectele variaza. De pilda, Stiintele Cognitive - unde sunt direct implicat si o sa continui sa lucrez pentru ca este si foarte apropiat de domeniul meu de specializare, care este Logica si Filosofia in general vorbind - reprezinta un proiect in care avem in primul rand in vedere un program de masterat, in care vom invita cercetatori si profesori din strainatate care vor preda in sistem modular. Vom avea conferinte, colocvii, o activitate interactiva a masteranzilor si doctoranzilor care pot sa vina sa participe, sa fie prezenti la aceste activitati cu cercetatorii care vin din Statele Unite si din Europa. Stiintele cognitive sunt foarte mult dezvoltate in momentul de fata in Statele Unite ale Americii. Si sunt si cateva universitati europene unde sunt programe puternice in stiinte cognitive. Este o varietate aici, nu exista un profil unic epistemic pentru stiintele cognitive.

Ceea ce va da intr-un fel diferenta specifica programului nostru de la Bucuresti este accentul pe care il punem pe dimensiunea sociala a cognitiei. Profesorul Radu Bogdan, care este directorul acestui proiect, este originar din Romania si este Doctor Honoris Causa al Universitatii din Bucuresti, in Statele Unite si-a facut un doctorat la Stanford, cu mai multi ani in urma, acum este profesor titular la Tulane University in New Orleans. El va coordona acest proiect si publicatiile domniei sale la MIT Press, de pilda, sunt pe domeniul acesta al cognitiei, al modului in care se formeaza mintea copilului, mintea umana prin interactiunea sociala si prin interactiunea cu mediul cultural. Deci fata de alte proiecte care poarta numele tot Stiinte cognitive, in care accentul poate sa cada de pilda pe inteligenta artificiala sau pe partea care tine de neurobiologia cognitiva, noi aici vom avea un unghi aparte care vine din partea stiintelor sociale. Fara sa omitem insa si dimensiunea hard, stiintifica, a acestui domeniu. Deci cam asa am imaginat acest proiect si in modalitati similare vom dezvolta si celelalte proiecte despre care vorbeam.  

Rep: De ce credeti ca Romania este pregatita si potrivita pentru studiul cognitiei?
Mircea Dumitru:
Este destul de complicat sa spui ca esti potrivit si pregatit de la inceput. E bine sa semnalezi anumite directii prioritare noi in cercetarea stiintifica. Oamenii tineri au o minte foarte plastica si o motivatie foarte mare pentru invatare si chiar daca nu gasesc deja niste structuri gata facute, ei au capacitatea de a anticipa, adica de a se angaja intr-o astfel de activitate. Noi nu putem spune ca in momentul de fata avem specialisti intr-un numar foarte mare care sa acopere acest domeniu. De aceea am si facut din start acest program ca un program de cooperare internationala. Avem in Universitatea din Bucuresti, dupa cum exista si in alte centre universitare, de pilda la Cluj, oameni care se ocupa de stiintele cognitive, dar acestia lucreaza prin logica si organizarea institutionala in departamente si in facultati diferite.

Tocmai pentru a apropia eforturile lor de cunoastere, care erau intr-un fel obstructionate de apartenenta la facultati diferite, am gandit un program care este interdisciplinar. Adica sunt oameni care sunt de pilda la Lingvistica, la Informatica teoretica, la Psihologie, la Biologie si care pot sa contribuie la acest program interdisciplinar. Dar in acelasi timp avem personalitati cu o cota foarte ridicata international care vor accepta sa vina sa lucreze cu noi. Dau un nume cunoscut si in afara cercului mai restrans al universitarilor: Daniel Dennet a fost in luna iulie aici, a primit si titlul de Doctor Honoris Causa si este unul dintre principalii profesori care sunt in boardul stiintific al acestui proiect. Deci suntem pregatiti sa incepem acest program si cred ca incepand acest program vom fi si mai bine pregatiti sa il continuam.          

Rep: Aveti in vedere schimbari in privinta procesului de admitere la facultatile Universitatii?
Mircea Dumitru:
Asta este o discutie pe care si Ministerul incepe sa o antameze, dupa o perioada in care era mult mai usor sa intri intr-o facultate sau intr-o universitate, oricare ar fi fost ea, din tara - ca nu vreau sa spun ca neaparat universitatile particulare prin natura lor, prin definitie, sunt mai slabe decat cele publice - deci dupa o perioada in care era oarecum mai usor sa intri intr-o facultate decat, sa zicem, sa intri intr-un liceu foarte bun sau, daca vreti sa sarjez putin, sa glumesc, e mai greu sa intri intr-o gradinita foarte buna din Bucuresti decat sa intri intr-o facultate. Pentru ca in facultate, in orice universitate care are pretentii mai mici, mai joase, daca ai trecut Bacalaureatul si ai o nota minima la absolvirea liceului devii automat student.

Cred ca ar trebui totusi sa ne marcam excelenta noastra, pe care am castigat-o prin eforturile acestea din ultimii ani, excelenta constand totusi in faptul ca avem si programe de cercetare si programe academice care sunt foarte bine evaluate in tara; ar trebui sa ne marcam aceasta pozitie a noastra prin selectarea celor mai buni absolventi ai scolii romanesti, ai liceelor romanesti. Si deoarece pentru moment sistemul de evaluare la sfarsitul ciclului liceal nu garanta neaparat o concordanta intre competentele absolventilor de liceu si notele pe care le primeau, probabil ca introducerea unor teste la admitere in anumite facultati ar fi binevenita. De altminteri exista in momentul de fata in Universitatea din Bucuresti facultati care nu au renuntat la acest test de admitere.

Pe masura ce Bacalaureatul va deveni un examen national concludent, probabil ca nota de la Bacalaureat - reflectand exact nivelul de cunostinte si de competente ale absolventilor de licee - va putea fi o garantie si a capacitatii viitorului student. Dar pana atunci, daca ne uitam la universitati care au un renume si care isi merita acest renume, vedem ca testele de admitere in acele universitati din afara sunt teste foarte severe, foarte serioase. Asta nu inseamna ca urmarim neaparat un invatamant elitist, nu inseamna ca nu ne indeplinim sarcina pe care o avem fata de societate, dar eu cred ca sarcina ti-o achiti bine fata de societate daca pregatesti niste oameni care mai tarziu vor prelua lucrurile acestea si le vor face bine, nu daca le dai o diploma pur si simplu numai pentru ca au trecut timp de trei ani sau timp de cinci ani prin universitatea respectiva.   

Rep: Deci va ganditi la reintroducerea examenelor de admitere.
Mircea Dumitru:
Da. Nu va fi o chestiune dictata de rectorul Universitatii din Bucuresti, dar va fi o discutie pe care va trebui sa o purtam pentru ca este o tema pe care chiar Ministerul sunt convins ca o va anunta in curand. Ministrul Educatiei a anuntat ca va pune in discutie, probabil dupa ce se vor fi desemnat prin vot rectorii universitatilor din Romania, va pune in discutie acest lucru. Si cred ca universitatile puternice ale Romaniei - cele care au intrat in aceasta liga de universitati de cercetare avansata si de predare, primul esalon valoric - cred ca aceste universitati vor marca pozitia lor principala prin faptul ca vor dori sa isi selecteze studentii dupa propriile lor criterii de admitere.

Rep: Credeti ca acest nou filtru ar putea intra in vigoare in noul an universitar, 2012-2013?
Mircea Dumitru:
Nu, nu cred lucrul asta. Cred ca discutia va fi foarte aprinsa, va fi si temerea din aceste universitati foarte bune ca isi vor pierde studentii. Avem nevoie de studenti pentru a supravietui si financiar, trebuie sa spunem asta foarte sincer. Insa cred ca aceste universitati cand vor avea de ales, de cumpanit intre numar si calitate, pana la urma vor alege calitatea. Dar toata aceasta chestiune nu va putea functiona decat intr-un sistem corect si unitar. Pentru ca daca regulile vor fi diferite si vor fi in continuare generatii intregi care vor fi absorbite foarte usor in invatamantul universitar care nu pune un accent foarte mare pe calitate, atunci asta va functiona in detrimentul universitatilor foarte puternice si foarte bune.

Rep: Cat estimati ca va dura acest proces al dezbaterii?       
Mircea Dumitru:
Au trecut 20 de ani pentru a ajunge in punctul asta. Vrem sa ne intoarcem intr-un punct in care totusi formarea de specialitate a tinerilor sa conteze la admitere. Ma refer la cunoasterea unor domenii, a unor discipline care erau traditional asociate cu admiterea in acea facultate. Ganditi-va la medicina, de pilda. Doream ca la medicina sa intre niste studenti in anul I care sa cunoasca ceva fizica, anatomie, samd. Atata timp cat au fost situatii in care erau admisi si cu nota 5 sau cu nota 6 pentru ca nu mai aveau candidati de loc, ne dam seama ca era o cunoastere foarte lacunara a acelor domenii.

Cat timp va dura pana cand vom ajunge in situatia aceea, poate nu 20 de ani, poate trei ani, poate cinci ani, dar lucrurile vor trebuie sa mearga. Lucrurile nu merg de la sine spre bine. Trebuie sa luptam pentru a le pune pe un fagas care ni se pare ascendent si bun. Or cand apar astfel de dispute, care nu sunt numai dispute academice, mai sunt si dispute care pornesc de la alte genuri de interese, e de asteptat ca va trebui sa treaca un timp pana cand oamenii se vor lamuri si vor lua o decizie care eu cred ca in ultima instanta va fi benefica pentru noi toti.

Rep: In privinta taxelor, ce estimati ca se va intampla anul viitor?    
Mircea Dumitru:
Noi nu ne propunem ca politica sa marim taxele, pentru ca nu va fi o masura de politica academica sau universitara care sa poata fi sustinuta. In general, situatia financiara a Romaniei astazi nu este una foarte buna. Nu putem ca, prin astfel de masuri, sa incurajam in continuare ca numai cei care au posibilitatea financiara sa isi sustina copiii la scoala, sa aiba un avantaj.

Se poate vedea foarte bine ca unele categorii sunt foarte defavorizate din punctul asta de vedere. Adica sunt ani de zile in care eu nu am mai vazut in facultatile din Romania sa vina tineri care provin din medii defavorizate. Inteligenta si capacitatea copiilor nu se distribuie, insa, proportional cu avutul parintilor si ar trebui sa avem in vedere ca si acesti copii care vin din medii defavorizate sa aiba totusi acces la instructie superioara.

Rep: Va ganditi sa incurajati lucrul asta?
Mircea Dumitru:
Sunt locuri unde avem aceste politici care ar putea fi numite de actiune afirmativa pentru categorii care sunt clar considerate defavorizate. Si ar trebui totusi gasite modalitati de sustinere a unor tineri foarte inteligenti si foarte merituosi, inclusiv prin burse ale universitatii in cauza. Adica din fondurile care provin din alte surse decat cele bugetare, dar care sunt tot fonduri publice, sa putem pune la punct un mecanism din acesta legal prin care sa putem acorda niste burse pentru oamenii foarte merituosi, dar care nu s-ar putea sustine la studii pentru ca nu au parinti sau rude care sa isi permita asa ceva. Pentru ca altfel se va produce o segregare care nu are niciun fel de justificare, nici morala, nici intelectuala.  

Rep: Va referiti aici inclusiv la copiii din mediul rural?
Mircea Dumitru:
La ei ma refer, in primul rand. La ei ma refer, in primul rand. Acolo, situatia este mult mai grava. Ei nu mai ajung sa isi mai termine nici studiile gimnaziale sau liceale. Asta dupa parerea mea este o catastrofa sociala. Aici trebuie initiata o politica de stat, nu numai a Ministerului. O politica nationala.

Rep: Aveti in plan infiintarea unei noi facultati sau a unei noi sectii?
Mircea Dumitru:
Nu, in momentul de fata.

Rep: Dar desfiintarea?
Mircea Dumitru:
Asta e o decizie foarte grea. Trebuie facuta o evaluare foarte serioasa. Nu, nu e un moment de criza atat de mare incat sa ajungem la asa ceva. Oricum, toate programele noastre au fost evaluate de catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS). In prima parte a anului 2012 va fi o evaluare a universitatii noastre facuta de o agentie internationala, deci va fi un moment de reevaluare dupa un numar de ani de cand am facut evaluarea institutionala a universitatii prin ARACIS, dar nu vad motive pentru care sa luam o astfel de decizie. Daca alte ratiuni legate de logica interna institutionala sau de finantare ne vor pune in situatia de a gandi anumite comasari de departamente si reconfigurari in spatiul intern al universitatii, asta este o alta discutie. Dar desfiintarea unui program sau desfiintarea unei facultati - nu.    

Rep: Aveti in vedere vreo fuziune?
Mircea Dumitru:
In mod concret, nu avem in vedere deocamdata nicio fuziune. Nu avem in plan ceva de felul asta.

Rep: Care credeti ca sunt domeniile de cercetare in care ar trebui investit mai mult la Universitatea din Bucuresti?
Mircea Dumitru:
In toate trebuie investit judicios si echilibrat. Cred ca in privinta stiintelor naturii si a matematicii, dar mai ales in privinta stiintelor naturii - investitiile, prin forta lucrurilor, sunt mai mari pentru ca echipamentele de care avem nevoie sunt mai costisitoare. Iar aceste investitii care sunt pentru cercetarea avansata eu cred ca ar trebui intr-un fel dublate, ar trebui sustinute si de o politica culturala prin care tinerilor, chiar la nivel de gimnaziu si bineinteles la nivel de liceu, sa li se explice, sa li se povesteasca pe indelete de ce este important sa studiezi stiinte.

Eu sunt absolut inspaimantat in momentul de fata; pana acum ceva timp eram usor contrariat si poate usor amuzat, dar acum incepe sa ma inspaimante lipsa de cultura stiintifica a oamenilor. Daca in anul 2011 este un subiect de controversa nationala folosirea vrajitoriei, inseamna ca noi ne indreptam foarte voios catre evul mediu, nu spre 2012. De unde provine chestia asta? Din faptul ca nu exista niciun fel de aderenta a multor oameni la ceea ce inseamna o cunoastere naturala, o cunoastere in spiritul stiintei.

Treaba asta este tot menirea universitarilor. E o parte din ceea ce inseamna sa fie responsabili fata de societate, sa ii educe pe oameni sa inteleaga ca stiinta este importanta pentru ei. Daca nu, vom ajunge in situatia in care oamenii isi vor pune intrebarea daca este bine sa isi vaccineze copiii si alte lucruri de felul acesta. Deci este un lucru foarte important si cercetarea avansata in stiinte totusi nu trebuie sa uite aceasta dimensiune, pentru ca vom avea nevoie de studenti la aceste discipline si in viitor. Iar numarul copiilor care doresc sa intre intr-un program in care se lucreaza foarte greu si foarte intens - nu poti sa devii licentiat in fizica sau un chimie facand o munca aproximativa si superficiala - numarul acestor tineri este in scadere. Va trebui sa facem ceva sa ii pregatim pe viitorii nostri studenti. Or aceasta pregatire trebuie facuta cu mult timp inainte, la gimnaziu. Altfel o sa pierdem aceasta parte foarte importanta a activitatii noastre generale sociale. Cei care vor fi foarte buni se selecteaza intr-un fel si natural, dupa inteligenta lor, vor alege sa studieze matematica, fizica si chimia numai in Statele Unite sau in Canada sau in Vestul Europei. Ce vom face? Va trebui sa avem in vedere acest lucru. Si sunt colegi de la aceste facultati care sunt constienti de acest lucru, de faptul ca au si aceasta misiune de a pregati tanara generatie sa primeasca acest mesaj al importantei studiului stiintei. Stiinta este si importanta, dar poate fi facuta si atragatoare si frumoasa.

Investitiile noastre, si financiare, dar si simbolice, trebuie sa fie si in celelalte domenii stiintifice; in Stiintele sociale - Romania are nevoie de experti in stiintele sociale, in sociologie, in psihologie, in Stiintele umaniste - deci nu avem o prioritate in detrimentul altora. Avem o viziune de ansamblu asupra acestui fenomen.

Rep: Noi avem o sectiune pe HotNews.ro - Studenti in Strainatate - in care ne scriu studenti romani care studiaza in afara si care vorbesc despre sistemele de educatie pe care le cunosc. Relatarile lor au ca filon comun urmatorul fapt: laboratoarele de acolo sunt la ani lumina fata de ce e in tara si uneori si modalitatile de predare.         
Mircea Dumitru:
E adevarat. E adevarat.

Rep: Cum va ganditi sa schimbati aceasta realitate la Universitatea din Bucuresti?
Mircea Dumitru:
Va trebui sa avem discutii colegiale, si in consiliul de administratie, dar si cu facultatile in general, sa vedem in continuare ce necesitati au pentru innoirea laboratoarelor. Vreau sa va spun ca, in momentul de fata, si in Universitatea din Bucuresti sunt laboratoare care sunt dotate cu instrumente care sunt de ultima generatie. Adica e foarte important sa pastrezi o dimensiune critica, dar la fel de important este sa spui ca exista totusi un bun punct de continuare, nu de pornire. Aceasta gandire maniheista in care ori totul este minunat, ori totul este oribil, catastrofal, nu te tine in priza cu realitatea si nici nu te motiveaza. E foarte adevarat ca, la noi, cam asa se discuta lucrurile. Dar una este sa ai laboratoare dotate si alta este sa ai un spirit care sa ii motiveze pe tineri si in predare sa stii ca e foarte bine ca acele tehnici foarte noi pe care le folosesti acum totusi sunt transmise intr-o modalitate mult mai vie, mult mai atragatoare, mult mai angajanta, in care studentii sa fie ei insisi implicati, sa nu fie o bariera comunicationala intre profesori si studenti. Lucrurile acestea se dezvolta prin constientizarea faptului ca e nevoie de asa ceva.    

Ar trebui facuta o analiza foarte atenta, diferita de la un domeniu la altul. Trebuie vazut foarte concret si foarte exact.

Rep: Deci nu va dati in laturi de la eliminarea, de la a da afara profesori care…
Mircea Dumitru:
Asta e o discutie juridica deja. E altceva, nu mai este o chestiune de stiinta. Eu nu pot sa spun apriori ca se va intampla asta, adica sa va spun: imi propun sa dau afara pe cineva. Nu pot sa imi propun asa ceva. Ceea ce imi propun este sa discut foarte sincer si foarte deschis atunci cand am elementele necesare, sa discut ce anume nu merge bine in procesul educational. Si asta cum pot sa o aflu: din prima sursa, care sunt studentii. Daca studentii atrag atentia asupra unor metode invechite, asupra unor atitudini care sunt de lipsa de comunicare si de transparenta, atunci putem sa discutam, sa angajam un dialog care poate nu este foarte confortabil la inceput pentru cei care sunt vizati, dar care pana la urma va fi bun pentru studenti si pentru facultatea respectiva. Dar ca eu de acum sa va spun ca dau afara o cota dintre ei, exclus.  

Noi aplicam de mai mult timp o serie de evaluari care se fac la sfarsitul fiecarui semestru pentru cursurile care au fost desemnate la inceput de catre consilii si care sunt evaluari facute de catre studenti, dupa mai multe dimensiuni: continutul didactic, atitudinea profesorului, cat de disponibil este pentru discutiile in care se clarifica lucrurile, acele ore de consultatii pe care trebuie sa le aiba profesorii. Lucrurile acestea se fac deja, dar trebuie luate in serios si trebuie facuta cu multa responsabilitate. Uneori constat ca si studentii de la mine din facultate se achita intr-o maniera foarte formala de acest lucru. De pilda, chiar si pentru cursurile pe care le tin eu gasesc si evaluari care e clar ca nu sunt foarte bine dozate, judecate de catre ei, pentru ca de multe ori gasesc evaluari la superlativ ale tuturor dimensiunilor. Eu insumi stiu ca nu totul a fost foarte bine acolo si m-ar ajuta foarte mult sa imi spuna ce am facut rau, ca sa pot sa imbunatatesc lucrurile. Dar probabil ca nu au nici ei, in momentul de fata, incredere ca noi luam in serios aceste lucruri si poate ca nu e vina lor. Poate ca noi nu le-am dat de inteles ca trebuie sa luam in serios aceste lucruri.  

Descarca de aici:  


Citeste mai multe despre   






















8526 vizualizari

  • +1 (5 voturi)    
    Interviu (Marţi, 27 decembrie 2011, 13:22)

    ion [anonim]

    Imi place cum priveste lucrurile d-l rector. Problema este ca am auzit pe multi altii care au spus ca vor muta muntii din loc, dar apoi ne-au vorbit de "greaua mostenire" , pentru ca la final sa ridice neputincios din umeri. Si vine urmatorul care bineinteles ca are un discurs impecabil...
  • +3 (5 voturi)    
    ooooo (Marţi, 27 decembrie 2011, 13:55)

    sabo [utilizator]

    in sfarsit vine cineva sa spuna lucrurilor pe nume! dar ce multa educatie trebuia pt asta! tocmai rectorul !
    sa vedem daca e in stare sa impuna metoda eficace si atat de simpla!
  • +7 (7 voturi)    
    Ca sa vezi (Marţi, 27 decembrie 2011, 13:56)

    ac [utilizator]

    Dupa modele suedeze, sisteme Bologna si invatamint european, programe europene si alte maciuci de genul asta (scose de, vorba lui Costache Neguzzi, de diecii visteriei intre care se plodea geniul) s-a ajuns la concluzia ca nu poti selecta daca nu ai ... selectie.

    Cum pusca mea cea nu foarte mare sa ai specialisti care mai au putin si scriu "Buna ziu-a", care n-au auzit de Caragiale si de ecuatia de gradul doi si multe alte fleacuri de genul asta, daca nu ii testezi? Si treaba asta se poate multiplica la infinit (n-avem sport fara sali de sport si competitii etc etc etc).

    Bine ca avem in schimb o biserica la citiva cetateni, care isi fac cruce sincron in tramvai si dau cu capul de bara de care se tin cind fac crucea si tramvaiul e la o curba (am ris pina n-am mai putut cind am vazut-o si pe asta).
    • +2 (4 voturi)    
      :)) (Marţi, 27 decembrie 2011, 14:36)

      Gigi Kent [utilizator] i-a raspuns lui ac

      Asta cu datul capului de bara nu o stiam ... e asa de rea curba?
  • +3 (5 voturi)    
    rector (Marţi, 27 decembrie 2011, 14:18)

    andrei [anonim]

    Alegerea lui Mircea Dumitru, in functia de rector al Universitatii Bucuresti, este un mare castig pentru institutie.Va fi unul din cei mai buni rectori ai acestei Universitati. Interviul sau este foarte interesant, el insusi un program de actiune! Felicitari!
  • +1 (1 vot)    
    Venirea mintii la cap a romanului (Marţi, 27 decembrie 2011, 16:42)

    Atreus [anonim]

    Pe cand ziceam eu ca preluam formele occidentale cu admiterea pe dosare fara sa gandim ce si cum se zicea ca asa e "modelul occidental" ... Ar trebui revenit si la facultate de 4 ani... Ca in us-uk daca tot vreti "modele"
    • 0 (2 voturi)    
      Sper sa reuseasca (Marţi, 27 decembrie 2011, 17:04)

      mircea [anonim] i-a raspuns lui Atreus

      dar daca la anul vin iarasi aia din psd si pnl, sa vedeti cum iarasi facultatile redevin masini de stors bani de la parinitii fraieri in timp ce odraslele devin 'fotomodele' si dealeri..

      important este ca facultatile romanesti sa-i invete pe studenti cum sa-si faca afaceri din ce invata, nu cum sa toceasca carti!
    • +2 (2 voturi)    
      ... (Marţi, 27 decembrie 2011, 18:53)

      zippo [anonim] i-a raspuns lui Atreus

      diferenta la 'formele occidentale' e anul 2. la sf ai examene echivalente admiterii, pe care daca nu le treci, efectiv iesi din facultate. aici adaptarea respectiva a fost uitata. la ei e "intra cine vrea, ramine cine poate".
  • -4 (4 voturi)    
    ai parte, ai carte (Marţi, 27 decembrie 2011, 17:50)

    anticomunist [anonim]

    Nu vrem sa ne intoarcem la comunism. Ne-am saturat de statul asistential. Cine nu are bani sa faca scoala, sa puna mana sa munceasca. De ce sa-i ajutam pe sarantoci sa faca facultate, cand oricum de-acolo ies prea multi potential someri?
  • -3 (5 voturi)    
    Este cea mai Cumplita veste... (Marţi, 27 decembrie 2011, 18:53)

    Andy Latimer [utilizator]

    Pentru Facultatile cu profil Tehnic, pentru viitorii Ingineri...Stim ce va urma : un rector de la filozofie, va prigoni Facultile de Stiinta, de Constructii, va dispretui Institutul de Educatie Fizica si Sport(pe modelul ideii preconcepute,ca Sportul e sub nivelul Umanioarelor)... Ce se va intampla, Doamne, cu Institutul de Fizica Atomica IFIN Horia Hulubei, cu Extraordinarul proiect ELI ? Dar cu urmasii Reputatei Doamne Profesor Maya Simionescu, de la Biologie Celulara ? Nici nu vreau sa ma gandesc ce va pati Arhitectura... Domnii Liiceanu, Plesu si Patapievici , puteti fi Fericiti... Inginerii si economistii au fost Dispretuiti intotdeauna in Romania, inclusiv pe timpul comunistilor, cand vezi Doamne,era plina tara de ingineri....Romania duce o Acuta lipsa de specialisti in Stiinta, de Ingineri de calitate, de Automatisti, iar vremurile sub filozofi, si la propriu si la figurat se anunta tulburi, cel putin...
    • +1 (1 vot)    
      Frana, hoooo ....! :) (Miercuri, 28 decembrie 2011, 0:25)

      MLZ [anonim] i-a raspuns lui Andy Latimer

      Omu' este rectorul UNIVERSITATII din BUCURESTI. Nu este, cum il crezi tu, Imperator peste Arhitectura, Politehnica, IEFS, etc. Acelea sunt alte entitati.

      In plus, cred ca viata e complexa si compoarta mai multe aspecte decat "filosofii se razbuna pe ingineri, inginerii pe biologi, biologi pe .... fiecare cum se prind pe la cate vreun coltz, fara caciulitza".

      Altminteri, e greu (daca nu imposibil) sa te pricepi la filozofie si sa ai asemenea ranchiune ...
  • +1 (3 voturi)    
    Fara ambitie si fara vlaga. (Marţi, 27 decembrie 2011, 19:13)

    Dan [anonim]

    am citit proiectul de management pentru functia de rector. Incredibil de slab. Dl rector nu ar fi angajat de nici o companie pentru cunostintele si abilitatile manageriale pe care le are.
    Proiectul de management este in cel mai bun caz o schta de program de activitati tip BOB de acum douazecisicinci de ani: "o atentie deosebita se va acorda", "vom continua", "se va face", "restructurare". "imbunatatire" etc. Nimic concret. Nimic masurabil. Nici un termen de indeplinire. Nici o modalitate de evaluare si control. O litanie confuza de activitati care par copiate din documente generale de politica a educatiei superioare. Dl profesor Dumitru are, de asemenea, probleme cu definirea contextului strategic. Nimic din miscarile profunde ale lumii contemporane nu transpare in programul sau. Universitatea din Bucuresti, prin acest proiect de management este afazica si lipsita de identitate. Dar, poate ca asta este ceea ce se doreste, iar atunci Dl dumitru trebuie felicitat pentru lipsa de ambitie. Am cautat cateva teme care domina discursurile publice actuale - nici vorba de inovatie, de societatea cunoasterii, de tehnologia informatiei, de societatea digitala. Dl Dumitru construieste o Universitate "post grad", pentru masteranzi si doctoranzi. Croieste trei axe: mediu, noi materiale si "open mind"/ stiinte cognitive, dar uita ca pilonul de referinta al UB a fost, in mod traditional, reprezentat de stiintele exacte: matematica, fizica si chimia. Ultima mare realizare romaneasca in stiinte cognitive a fost psihologia consonantista a lui Odobleja. De asemenea, scoala de drept a UB este pur si simplu ignorata, desi contributia sa la dezvoltarea societatii este incontestabila. Nimic din propunerile dlui rector nu garanteaza studentilor ca diplomele UB le vor inlesni obtinerea unor locuri de munca. Prea mult efort pentru un fals prestigiu si nimic pentru o reala valoare universitatii din Bucuresti. Ca fost absolvent, sunt total nemultumit de aceasta numire.
    • +1 (1 vot)    
      interesant (Marţi, 27 decembrie 2011, 20:55)

      abc [anonim] i-a raspuns lui Dan

      Punct de vedere interesant, daca nu ar fi atat de negativist. O observatie: nu a fost o numire, ci rezultatul unor alegeri (la care, ce-i drept, s-a prezentat un singur candidat).
  • +1 (1 vot)    
    Open Mind (Marţi, 27 decembrie 2011, 22:02)

    diogene [anonim]

    1. Programul Open Mind s-a lansat cu surle si trambite printr-unsimpozion in vara , dar in toamna nu se regasea pe listele masterelor universitatii. pur is simplu apare aceasta pagina:
    http://www.unibuc.ro/e/n/cercetare/stii-cogn/
    si atat.
    ce s-a intamplat? de ce nu a pornit ? ce se va intampla?
  • +2 (2 voturi)    
    trei Intrebari noului rector (Miercuri, 28 decembrie 2011, 10:26)

    Dinu F. Niculescu [anonim]

    1) Sunteti profesor la filosofie. Recent UB-ul, pe care l-ati condus ca prorector, a aratat (vezi cazul Cristian Ciocan facut public de Liiceanu) ca isi promoveaza mediocritatile impotriva valorii internationale.

    UB a aratat in cazul Ciocan ca face transforma in hirtie igienica un tanar filosof cu doctoratul la Sorbona si zeci de articolele cotate ISI. Impotriva lui si-a promovat un lector cu doctoartul la voi si zero articole internationale. Dar era pila academicianului filosof.

    De ce ati tacut si de ce taceti si acum fata de acest caz? Spuneti-va parerea de rector sa stim in ce ape va scaldati si daca aveti imbracata sau nu haina ipocriziei.

    2. Dumnevoastra cite articole stiintifice publicate in reviste cotate ISI (care au article influence score) aveti? Logica si filosofie este bine cotata in rindul revistelor ISI Thomson asa ca nu va putea scuza (in caz ca nu aveti publicatii ISI asa cum se sopteste) ca nu se publica ISI pe plan mondial.

    Cristian Ciocan e un exemplu, alungat de UB, care demostreaza contrariu.

    3. Inainte de 1989 ce functii ati avut in PCR?
    Fostul rector Ioan Panzaru a fost 'colaborator extern al CC al PCR', a participat activ la Congresele PCR etc. Dumnevoastra?
  • 0 (0 voturi)    
    a (Miercuri, 28 decembrie 2011, 19:47)

    ANDI [anonim]

    nu faptul ca dai sau nu examen face diferenta, orice poate toci niste carti si definitii, idee ce faci dupa si e intelegi, ar trebui vazut parcursul unui student si dupa ce termina unde ajunge, de ce nu a ajuns acolo.
    Astfel iar vor aparea forme fara fond, dar de asta e ideea. Tociti, tociti, tociti!


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version