Odată cu încetarea stării de alertă începând de miercuri, 9 martie, universitățile vor reveni la activități didactice cu prezență fizică, iar acolo unde nu este posibil, Senatul universitar poate decide o perioadă de tranziție de la sistemul online la cel față în față, potrivit unei note transmise de Ministerul Educației.

Cursuri universitareFoto: Andrei PUNGOVSCHI / AFP / Profimedia

Anunțul făcut de Sorin Cîmpeanu:

  • „Ministerul Educatiei a emis o Nota conform căreia începând cu 09.03.2022, instituțiile de învățământ superior vor reveni la activități didactice cu prezență fizică.
  • În situația în care acest fapt nu este posibil imediat, în vederea asigurării calității actului educațional, în funcție de specificul activităților desfășurate și în raport cu contextul actual (cazările studenților în căminele studențești, reconfigurarea orarelor etc), universitățile pot decide, în baza autonomiei universitare garantată de Constituția României, cu asumarea răspunderii publice, prin hotărâri ale Senatului universitar, o perioadă optimă de tranziție de la sistemul online la activități cu prezență fizică, având obligativitatea recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului al II-lea.”

Rectorii universităților din România așteptau o soluție din partea Ministerului Educației, după anunțul acestuia de luni potrivit căruia odată cu renunțarea la starea de alertă se va renunța la predarea online.

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, declarase pentru HotNews.ro, înainte de anunțul ministrului:

  • „Mesajul că trebuie să ne întoarcem clasic este un mesaj bun, doar că întoarcerea nu trebuie să fie un haos, trebuie să o facem într-o maniera organizată, nu cu heirup-ul. Legislația este destul de ambiguă în sensul ăsta, sunt interpretări diferite, o să aștept să văd o interpretare oficială nu doar o declarație a domnului ministru, dar noi am prefera să mergem pe varianta în care întoarcem gradual.
  • Vă dau un exemplu: noi trebuie să schimbăm orarul, cazarea studenților în cămin, pentru că până acum au fost mai puțini studenți într-o cameră, dacă se revine clasic trebuie să schimbăm întreaga organizare a căminelor. Este problema studenților care nu au loc în cămin și trebuie să își caute cazare în oraș, trebuie să își facă actele.
  • Sunt foarte multe lucruri practice pe care trebuie să le rezolvăm. Repet, aștept să văd interpretarea oficială a ministerului dar noi dăm recomandarea și ministerului să mergem cu această perioadă de tranziție.”

Întrebat ce mesaj are pentru studenții UBB (înainte de anunțul ministrului), acesta a răspuns:

  • „Studenții noștri să știe că dacă nu au primit un mesaj de la noi, continuăm cum suntem acum. Când vom face schimbarea, vom face anunțul.”

David a menționat ulterior anunțului făcut de Cîmpeanu că UBB va lua o decizie legată de cât va dura perioada de tranziție miercuri, în cadrul ședinței Consiliului de Administrație, iar Senatul va aproba această decizie luni.

La rândul său, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București a declarat că această trecere „va fi greu de făcut de pe o zi pe alta”.

Acesta a explicat că trebuie modificate orarele, organizate amfiteatrele, cazarea studenților.

În prezent, studenții de la Politehnica București învață în sistem hibrid - laboratoarele se fac fizic, cursurile online.

„Nu putem arunca la coș ce am câștigat în pandemie”

Pe de altă parte, rectorul Universității Politehnica din București afirmă că este nevoie să se păstreze ce s-a câștigat în pandemie în ceea ce privește folosirea platformelor informatice și tehnologiei pentru predarea la distanță.

În opinia sa, în următoarea lege a educației, anunțată de ministrul Educației, acest lucru va trebui reglementat.

  • „Nu putem să aruncăm la coș aceste câștiguri din perioada pandemiei, câștiguri evidente. Formele de predare folosind platformele informatice sunt utile. Tinerii își consolidează cunoștințele, au materialul didactic la dispoziție. Nu ne putem întoarce sută la sută la ce era înainte.
  • „În următoarea lege a educației voi susține necesitatea prezenței sistemelor informatice în predare”, a afirmat Mihnea Costoiu, pentru Hotnews.ro.

SNSPA va învăța exclusiv online până pe 4 aprilie

Marți dimineață, SNSPA anunțase într-un comunicat că a decis ca până pe 4 aprilie 2022 „toate activităţile didactice să se desfăşoare în continuare pe platformele de e-learning ale structurilor academice ale universităţii” se vor desfășura în continuare în mediul online.

  • „Cadrul legislativ în vigoare permite universităţilor, în baza autonomiei universitare, să utilizeze metode didactice de predare-învăţare-evaluare în format online, până la finalul anului universitar 2021-2022.
  • SNSPA respectă legea, aşa cum a făcut-o mereu, şi consideră că aplicarea ei trebuie făcută cu responsabilitate faţă de comunitatea academică. De asemenea, SNSPA nu va accepta ca procesul didactic să fie bulversat, printr-o trecere rapidă, de la o zi la alta, din mediul online la mediul fizic.
  • În acest sens, conducerea SNSPA a decis ca, în următoarea săptămână, studenţii şi profesorii SNSPA să fie consultaţi cu privire la reluarea cursurilor şi seminarelor, în format fizic, la sediul universităţii.„

"Este firesc să revenim la învăţământul fizic, dar trebuie să stabilim concret mecanismul etapizat şi predictibil în care se va derula acest proces, fără a perturba activităţile didactice.

  • Peste 60% dintre studenţii noştri nu sunt din Bucureşti. Reluarea activităţilor didactice în format fizic presupune cazarea studenţilor, dar o bună parte din locurile disponibile în căminele SNSPA sunt puse la dispoziţia refugiaţilor din Ucraina. Toate acestea ne obligă să luăm decizii responsabile.

Învăţământul în forma fizică este evident dorit de toată lumea şi este normală revenirea la acest sistem, dar nu într-o manieră care prejudiciază derularea procesului didactic. Pe de altă parte, sistemul online s-a dovedit că are şi multe avantaje, care ar trebui păstrate. Acest sistem de învăţare, care este specific generaţiilor digitale de astăzi, nu trebuie privit ca un adversar al şcolii, ci ca un mijloc complementar", a susţinut rectorul SNSPA, Remus Pricopie.

În funcţie de rezultatul consultărilor, conducerea SNSPA va decide modul în care se vor desfăşura activităţile de curs şi seminar, începând de luni, 4 aprilie 2022, pentru studenţii înmatriculaţi la programele de licenţă, masterat şi doctorat, din cadrul fiecărei structuri academice a universităţii, se mai arată în comunicatul transmis înainte de nota venită de la ministerul Educației.

Cum explică cadrul legal ministrul Educației care obligă la renunțarea la predarea online

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat pentru HotNews.ro că susține „orice demers benefic și necesar, cu condiția sa fie in cadrul legal.”

Ce spune ministrul despre acest cadru legal, în poziția transmisă HotNews.ro:

  • „Trecerea la învățarea online a fost posibilă prin intrarea în vigoare a Legii nr. 55 din 2020, și astfel dreptul la învățătură a putut fi realizat în alte condiții decât în Legea nr. 1/2011.
  • În motivarea Legii nr. 55/2020, în acord cu dispozițiile din Constituția României, se menționează că : „în conformitate cu prevederile art. 53 din Constituţia României, republicată, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, între altele, pentru apărarea ordinii, a sănătăţii publice, dar şi a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor".
  • În ceea ce privește sistemul de învățământ superior, în starea de alertă, decizia, de a desfășura activitatea online sau cu prezență fizică a fost la nivelul universităților, prin hotărâre a Senatului. Senatul a putut să decidă dacă activitățile didactice care impun prezența fizică se suspendă sau nu. Baza legală a acestei decizii o reprezenta art. 38^1 din Legea nr. 55/2020 cu modificările și completările ulterioare.
  • Evident că pentru a asigura continuitate în toată această perioadă și pentru a putea fi platiti profesorii, pentru ca examenele sa poată să fie susținute legal, pentru ca finanțarea acestora să se poată realiza si în alte condiții decât cele prevăzute de Legea educației naționale, s-a dat posibilitatea ca pe perioada stării de alertă, să poată fi utilizate metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online, în conformitate cu propriile metodologii.
  • Aceste măsuri care prevăd exercitarea dreptului la învățătură, în alte condiții decât cele din Legea educației, din rațiuni obiective, pentru protejarea dreptului la sănătate sunt prevăzute în Lege nr. 55/2020.
  • Art. 1 al Legii nr. 55/2020, la alin (1) definește obiectul legii, fiind clară perioada de aplicabilitate a acesteia: „Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.”
  • În aceeași lege se prevede și faptul că : „art. 1 (2) Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum şi, după caz, cele de renunţare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalităţii de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile."
  • La încetarea stării de alertă, măsurile prevăzute de Legea nr. 55/2020 nu-și mai au aplicabilitatea, dispărând justificarea și legitimarea acestora.
  • Nu ministerul educației dispune încetarea stării de alertă, această măsură fiind dispusă de autoritățile competente.
  • În calitate de ministru al educației, am obligația de a respecta dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011, care asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.
  • Nu poate fi invocat ca temei o prevedere dintr-un act normativ ( Legea nr. 55/2020) a cărui aplicabilitate încetează în momentul încetării stării de alertă, pentru a justifica desfășurarea procesului de învățământ contrar Legii educației naționale.
  • Universitățile își exercită autonomia universitară cu respectarea prevederilor Legii educației naționale și cu asumarea principiului răspunderii publice.
  • Înțelegem că perioada pandemiei a generat schimbări și procesul de readaptare la normalitate este dificil, dar acesta nu este un argument pentru ca dreptul la învățătură să se desfășoare în alte condiții decât cele prevăzute de lege.
  • Învățarea online a fost o măsură necesară, dar pentru o perioadă determinată, motivată de o situație obiectivă.

Pentru învățământ universitar:

  • 1. Legea educației definește cele trei forme de organizare a învățământului universitar: cu frecventa (zi) /cu frecventa redusă/la distanță. Aceste forme sunt acreditate de ARACIS in urma evaluarii.
  • 2. Școlarizare fără certificarea calității de către ARACIS poate periclita recunoașterea diplomelor românești.
  • 3. Odată cu ieșirea din starea de alerta, dispare singurul fundament legal (Legea 55) care permitea derogare de la acest lucru.
  • Va trebui sa gândim cât mai rapid o soluție la nivelul Legii Educatiei pt a se putea tine cursuri online. Dar asta va presupune ca acest lucru va fi posibil după evaluarea si acreditarea unei noi forme de invatamant (“hibrid”). Adică după evaluarea de către ARACIS a resursei umane, infrastructurii fizice și IT, proceduri…..
  • Am văzut opinii cum ca OUG 99 care modifica Legea 55 (legea stării de alerta) ar fi aplicabila și după ieșirea din starea de alerta.
  • Adică, deși dispare starea de alerta, unele măsuri asociate direct stării de alerta ar putea fi încă valabile (precum posibilitatea de predare online chiar și acolo unde acest lucru nu a fost evaluat și certificat de către ARACIS/ARACIP)
  • Eu pot susține orice demers benefic și necesar, cu condiția sa fie in cadrul legal.”

----

Citește și: