Fara a avea o statistica, desi ar merita facuta, impresia este ca media de varsta a alesilor - primari, consilieri locali, consilieri judeteni - la localele de anul acesta este sensibil mai mica. Romanii au preferat, in 2004, candidati fara notorietate sau experienta, mai tineri, mai dinamici, a caror activitate nu poate fi legata de comunism sau de acte de coruptie.

Exista o saturatie, inclusiv vizuala, de figurile consacrate ale politicii romanesti, de siluetele cu proeminente ce sugereaza prea multa indestulare, de vechile discursuri populiste.

Au castigat multi tineri cu o retorica de un populism bine temperat, antisistem, au pierdut insa femeile, semn ca, in ciuda sondajelor de opinie optimiste, care indicau o schimbare de atitudine, electoratul ramane sexist.

Chiar daca au fost mai bine pregatite in probleme de administratie, Mona Nicolici (PUR), Anca Boagiu si Maria Petre (PD) au esuat in a convinge alegatorii ca sunt mai potrivite decat contracandidatii barbati.

Chiar daca nevoia de schimbare a fost detectata de cercetarile sociologice inca de anul trecut, Partidul Democrat - de nevoie sau premeditat - a fost singura formatiune care a raspuns acestei asteptari, promovand in functii si sustinand pentru pozitii importante din administratia locala tineri. Si PUR a castigat acolo unde a prezentat candidati tineri, barbati, ca in cazul Bacau.

Ambele formatiuni, carora li s-a alaturat PNL, prin propunerea pentru Parlament a unor candidati precum Cristian Boureanu, Raluca Tatarcan sau George Scutaru, si-au anuntat decizia ca vor continua politica de intinerire a listelor si pentru alegerile generale.

Rezistenta cea mai mare la transferul de putere intre generatii, impotriva curentului indicat de rezultatele la locale, o manifesta PSD si PRM, dar din motive diferite. PRM are nevoie de figuri mature pentru a-si promova imaginea de partid salvator, acestea fiind convingatoare, dupa cum au aratat alegerile din 2000, si pentru tineri.

Ei vor vota PRM pentru Corneliu Vadim Tudor si pentru programul acestuia, aparitia unor figuri noi alaturi de liderul partidului lasandu-i indiferenti, ca si o eventuala alianta cu PSD. Partidul de guvernamant, insa, are o traditie in a-si elabora listele pe sistemul de recompensa, eliminatoriu pentru cei care vin din afara cercurilor clientelare locale si centrale.

Noul Regulament de stabilire a listelor prin alegeri interne, desi mai flexibil si in principiu favorabil schimbarii, nu este o garantie pentru tinerii activisti PSD decat daca fac parte din cercurile clientelare care le sustin nominalizarea si au puterea politica si financiara de a le face lobby printre membrii de partid.

Membri care au fost racolati prin acelasi sistem de recompensa si care vor vota in functie de ce li se ofera. In PSD, se fac simtite primele conflicte legate de liste, cazul Corinei Cretu, propusa pentru Arges, fiind de asteptat ca tensiunea sa creasca in timpul alegerilor interne daca aceasta modalitate va fi acceptata de Conferinta nationala a PSD.

Procesul de desemnare a candidatilor va scoate din latenta*** conflictele dintre grupurile de interese centrale si locale, indiferent de procedura aleasa. De asemenea, multi dintre actualii parlamentari sunt legati intre ei de interese de afaceri - actionari ai acelorasi firme sau cu firme in raporturi contractuale - si incearca sa forteze ramanerea pe liste.

De numarul figurilor noi ar putea depinde in aceasta toamna succesul in alegeri. Alegatorii au schitat un portret robot al candidatului dezirabil, iar mingea e acum in terenul partidelor.