Bismark omorat la Bucuresti

de Val Valcu     Adevarul
Joi, 26 august 2004, 0:00


In tara lui Dracula, nu se putea fara un strigoi cu acte in regula. Asa ca avem un sistem de Asigurari de Sanatate, nascut in 1998, decedat in 2002, dar care, paranormal, continua sa ne bantuie. Vampirul a venit pe lume pirpiriu si malformat, dar asta nu-l impiedica sa ne suga sangele.

Peste 3,5 la suta din totalul contributiilor platite de asigurati servesc la hranirea monstrului: salarii, palate ridicate din Carpati pana la Marea Neagra, deplasari prin tara si prin lume. Sumele n-ar fi mari (in Germania, Asigurarile folosesc 5 procente din venituri pentru propria intretinere) daca s-ar simti vreun efect al functionarii acestui sistem.

De fapt, nici n-are cum sa se simta vreun efect, atata vreme cat Bismark a fost omorat, la Bucuresti, cu sange rece. Sa depanam trista lui poveste. Pana la decizia cancelarului Otto von Bismark, luata la sfarsit de secol 19, principiul dupa care se rezolvau problemele de sanatate era simplu: fiecare pe contul sau.

Bismark nu a dorit Asigurarile care ii poarta numele, dar are meritul de a le fi acceptat, intelegand utilitatea lor, intr-un moment cand socialistii castigau teren in conservatoarea Germanie. Principiile pe care se baza sistemul erau generoase. Aparea solidaritatea: cei care pot, platesc ingrijirea celor care nu au de unde.

Echitatea era o alta notiune noua: fiecare contribuie cu o cota egala din venituri si primeste aceeasi ingrijire. Nu in ultimul rand se plasa "autonomia": asiguratii alegeau conducerea Asigurarilor la diferite niveluri, fiecare palier actionand autonom. Pana in 1939, multe tari s-au inspirat din experienta germana.

Inclusiv in Romania au functionat Asigurari de Sanatate, dar numai pentru muncitorii din orasele mari. Dupa '89, acesta a fost, de altfel, principalul argument in favoarea introducerii modelului german. Medicii sperau ca schimbarea le va aduce salarii mai mari si aparatura mai performanta. Pacientilor li s-a promis ca vor scapa de teroarea spagii si ca vor primi ingrijiri mai bune.

Nici unul dintre aceste obiective n-a fost indeplinit. Salariile sunt mici, nevoia de spaga ii umileste deopotriva pe medici si pe bolnavi, calitatea serviciilor se masoara cu ciomul, iar dotarile se fac cu bani de la Guvern, nu de la CNAS. Esecul era de asteptat, intrucat Bismark a fost "otravit" inca din fasa.

Alegerile au fost inlocuite, in Romania, cu numiri, facute de Guvern, patronate si sindicate. Initial, aceasta deviere de la linie s-a dovedit productiva. Sindicalistii si patronii faceau presiuni, pe cai informale, pentru colectarea contributiilor si recuperarea datoriilor. Asigurarile au avut incasari spectaculoase si un excedent financiar cu multe zerouri.

Pentru ca nu s-a respectat principiul autonomiei, iar Asigurarile au fost subordonate Executivului, Puterea a deturnat fara emotii banii asiguratilor, folosindu-i in alte domenii. Evident ca, fara bani, adio performanta, salarii mari s.a.m.d. Si daca au vazut ca se poate, guvernele au continuat sa ciunteasca din atributiile Caselor de Asigurari.

Astazi, de colectarea banilor se ocupa o Agentie guvernamentala specializata, de recuperarea datoriilor se ocupa AVAS, iar modul de impartire a fondurilor e dictat de Ministerul de Finante si de cel al Sanatatii. De ce n-a reactionat publicul? Pentru ca nici celelalte principii ale sistemului Bismark n-au fost aplicate.

Solidaritate intre romani nu exista: ceferistii, magistratii, lucratorii de la Metrorex si alti privilegiati nu au platit niciodata contributie la Asigurari, dar au primit spitale si dotari speciale. Despre echitate, ce sa mai vorbim? Dupa 2001, pensionarii au fost scutiti de plata contributiei la Asigurari.

Pana la urma, tot pensionarii au suferit, ei fiind principalii beneficiari de servicii medicale: au aparut cozi la farmacii, s-au imputinat banii de proteze si implanturi etc. Romanii de la tara nu platesc nici ei asigurari. Din rural s-au colectat, pe tot anul 2003, doar 53 de miliarde de lei, in timp ce orasenii au dat 54.000 de miliarde.

Alti "blatisti" sunt romanii care lucreaza afara si nu platesc nimic la CNAS: 2 milioane de oameni. In august, cand vin in vacanta, ei iau spitalele cu asalt, ca-i gratis. Desigur, si in Germania sunt nevoiasi care nu platesc asigurari, dar primesc servicii medicale. Dar pentru ei plateste statul, ori comunitatea locala.

Nimeni nu poate primi o pastila daca nu s-a incasat o contributie in contul sau. Din toate aceste puncte de vedere, sistemul romanesc de Asigurari e mort si ne-ngropat. Certurile intre un sindicalist de duzina si un general fara armata nu au nici o relevanta. Problema nu este daca medicul SRI Cristian Celea merita sa conduca Asigurarile, ci de ce nu se pronunta decesul acestora.

Exista doua motive: Uniunea Europeana si Banca Mondiala. Banca ne-a dat cadou banii pentru copierea modelului Bismark. A renunta oficial la el ne-ar sifona rau credibilitatea. Uniunea Europeana, care se pregateste sa ne primeasca in 2007, are si asa destule griji cu supraconsumul de servicii medicale din tarile membre.

Modelul Bismark e vazut acolo ca un instrument pentru limitarea risipei, imposibil de inlocuit pana la momentul integrarii. Dupa 2007, putem infige tarusul in inima lui Otto de Dambovita. Apoi, o ardem si bem cenusa cu putina apa. Taranii din Olt cred ca face minuni pentru sanatate.















219 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică