Operatiunea “Trandafirul“, disparitia mortilor Timisoarei

de     Jurnalul National
Marţi, 28 septembrie 2004, 0:00


Povestea celor 43 de cadavre furate in decembrie 1989 din morga Spitalului Judetean Timisoara, duse la Bucuresti si incinerate la crematoriu. Cenusa a fost aruncata intr-un canal din Popesti-Leordeni.
S-a numit operatiunea “Trandafirul“. A fost comandata de mai-marii statului de atunci. Scopul: stergerea tuturor urmelor. 43 de cadavre au fost furate din morga Spitalului Judetean Timisoara, duse la Bucuresti si incinerate la Crematoriul din Capitala. Cenusa a fost aruncata intr-un canal din Popesti-Leordeni.

O comisie medicala formata din 11 medici a investigat circumstantele disparitiei celor 43 de cadavre. Nimeni insa nu a platit.
ANDREEA TUDORICA

Ceea ce s-a numit initial “operatiunea Trandafirul“ si ulterior “operatiunea Vama“ a fost comandata de la Bucuresti si a fost minutios pregatita. Cei care au participat au stiut foarte clar cu cateva ore inainte care trebuia sa fie destinatia “coletelor“ asa cum le numeau ei.

In noaptea de 18-19 decembrie 1989, peste 40 de cadavre trebuiau ridicate din morga Spitalului Judetean Timisoara si incinerate la Bucuresti pentru a li se pierde urma. Mai tarziu s-ar fi spus ca “acesti huligani“ au fugit peste granita parasindu-si familiile.

In raportul final intocmit de Comisia de analiza a evenimentelor petrecute in unitatile sanitare din municipiul Timisoara, in perioada 16-22 decembrie 1989, compusa din 11 medici, se mentioneaza ca in urma sedintei din seara zilei de 18 decembrie 1989, convocata de generalul Nuta, s-au stabilit sarcini precise: col.

Nicolae Ghircoias sa coordoneze activitatea de “selectionare a cadavrelor ce urmau a fi ridicate, intrucat cunostea situatia mortilor si ranitilor, el consultand in acest sens evidentele spitalului. Deheleanu Ion sa asigure vehicul pentru transport. Corpodeanu sa desemneze echipa de lucru.“ Pregatirile au avut loc in ziua de 18 decembrie 1989, minutios gandite.

DESFASURAREA ACTIUNII. Ora 8:00: Procurorul-sef adjunct Gheorghe Diaconescu este prezent la Directia Sanitara la dr. Rodica Novac impreuna cu Ghircolas. Ora 9:00: Spitalul Judetean este inconjurat de trupe de militari, securisti, militieni sub comanda maiorului Veverca si mr. Dragos.

Concomitent se interzice orice vizita in spital, permitandu-se numai intrarea personalului medico-sanitar pe baza de legitimatie. Ora 10:00: generalii Nuta si Mihalea sunt reperati in holul spitalului, impreuna cu alte zece persoane.

In urma vizitei la spital, procurorul adjunct al Romaniei ii cere colonelului Ghircoias, seful Laboratorului criminalistic din IGM, sa trimita la Spitalul Judetean o echipa pentru operatiunea de verificare a celor decedati. Ora 14:00: sunt adusi in morga de catre autopsierul Traian Bodonea saci de nailon.

Procurorul Diaconescu a venit in dupa-amiaza zilei de 18 decembrie, ora 17:00, la Directia Sanitara. Ora 18:00: dr. Golea, directorul Spitalului Judetean, este vizitat de col. Sima Traian si col. Ghircoias. Ora 19:00: doctorul Golea ridica cheia de la morga. Ora 23:00: Ghircoias si Corpodeanu ii cer dr. Golea sa deschida morga, ceea ce a si facut.

A urmat ridicarea cadavrelor, 43 la numar, intre 1:30-4:15. A fost adusa o duba autofrigorifica insotita de o Dacie alba din care au coborat trei persoane. Ulterior s-a stabilit ca dintre cele 43 de cadavre, 35 erau identificate, iar opt neidentificate. Intrucat la ferestre se adunasera bolnavi care priveau operatiunea, Ghircoias si Corpodeanu au cerut sa fie stinsa lumina din curtea spitalului.

Nu s-a putut stabili dupa ce criterii s-au ales cadavrele, fiindca ele nu s-au luat la rand si nici dupa tipul si gravitatea leziunilor. Dupa felul cum a decurs actiunea selectarea fusese deja efectuata: in dimineata de 18 se selectasera deja mortile patologice din spital de cei impuscati, iar doctorul Golea a indicat cele doua categorii.

Doctorul Golea a declarat comisiei ca cei doi aveau fiecare cate o lista pe care bifau, dar ca selectarea se facea pe baza indicatiilor lui Ghircoias. Apoi masinile au plecat cu destinatia Bucuresti. La km 36, spre Capitala, soferul a fost schimbat cu unul al Securitatii, iar operatiunea a purtat de aici incolo numele de “Vama.“

CAZUL TASALA. Remus Tasala a fost ranit in dupa-amiaza zilei de 17 decembrie undeva in centrul Timisoarei. Sase prieteni il insotesc la Spitalul de oftalmologie unde i se acorda ajutor medical. De acolo este transferat la Spitalul Judetean Timisoara. Peste cinci zile este gasit mort in morga spitalului. Nu s-a numarat printre cei 43 incinerati.

Norocul lui, suna cinic, e adevarat, a purtat numele de Alexandru Ciprina, un brancardier al spitalului, prieten al familiei Tasala. Acesta l-a scos din grupul mortilor prin impuscare si l-a pus in cel al mortilor spitalului, patologici. Ciprina participase alaturi de alti membri ai personalului la identificarea cadavrelor.

Prietenii care l-au insotit in acea seara pe Tasala la spital spun insa ca acesta nu avea rani grave. Ei au sustinut ca atunci cand a fost adus acasa pentru inmormantare au vazut clar ca acesta mai avea o rana la frunte, langa ochi, in afara de cea de la gat pentru care fusese internat.

SUSPICIUNI. Medicii care au facut parte din comisia de ancheta, in frunte cu dr. Marius Nicolcioiu, au avut banuieli ca au existat executii si in spital. Prof. dr. Nicolcioiu sustine si astazi, la 15 ani de la evenimente, ca in spital au avut loc cel putin zece crime, doar doua fiind dovedite, unul dintre aceste cazuri fiind chiar cel al lui Tasala.

“Este adevarat, asa cum am stabilit noi, ca unii au dat ajutor. Fiindca in spitalul judetean s-au facut crime. Cifra este, dupa parerea mea, cam de zece asasinate. Noi am putut dovedi doua. Cazurile Garjoaba si Tasala. Au existat cazuri de persoane care au fost impuscate in spital, dar care venisera ranite usor. Cred ca au fost impuscate in lift.

Noi aveam la Urgenta, unde eu eram sef, doua lifturi la dispozitie. La unul au venit securistii si au spus ca le iau ei in exploatare, sa-l foloseasca numai ei. Din aceasta cauza cred eu ca au fost persoane impuscate in lift. Mai tarziu am gasit la sectia de Radiologie, pe niste coridoare, niste cartuse. Banuiesc ca si acolo s-a mai intamplat ceva“, spune doctorul Nicolcioiu.

CAZUL GARJOABA. Din pacate, numele lui Dumitru Garjoaba se numara printre cele care apar pe lista celor 43 de cadavre incinerate la crematoriul “Cenusa“. Cei care l-au ajutat pana la poarta spitalului judetean Timisoara spun ca acesta avea o rana usoara la sold care sangera putin. Dupa data de 19 decembrie, acesta dispare din spital.

Dovezile concrete in ceea ce privea disparitia lui “s-au evaporat“. Firul celor relatate cu privire la parcursul pacientului Garjoaba in spital se termina la o asistenta medicala blonda care l-ar fi dus in sala de tratament. Mai departe nu se mai stie nimic despre soarta lui.

Registrul de la urgenta-chirugie a disparut, registrul de la biroul internari a disparut, foile de observatie au disparut, din registrul rapoartelor de garda de la clinica I chirurgicala lipseste data de 17-18 decembrie 1989.

DIRECTORUL GOLEA. Doctorul Ovidiu Golea era la vremea respectiva directorul Spitalului Judetean si stia tot ce misca in institutia sa in acele zile. A stiut chiar si de furtul cadavrelor din morga spitalului pe care il conducea. Imediat dupa Revolutie a devenit un personaj controversat, imputandu-i-se la vremea respectiva fapte care s-au dovedit mai tarziu ca nu aveau suport.

Lucreaza si acum in spital, dar a refuzat elegant sa stea de vorba cu noi, invocand faptul ca vrea sa uite tot ceea ce s-a intamplat atunci. Despre el, colegii sai spun ca este un foarte bun profesionist. Prof. Nicolcioiu spune ca doctorul Golea a participat la tot ceea ce s-a intamplat atunci in spital. “Nu avea ce sa faca. Era director.

Ce putea sa faca? A deschis morga, i-a condus chiar el, spune in declaratia sa. Cheia de la morga era la urgenta si era foarte bine precizat cine umbla cu aceasta cheie. Acces la ea aveam eu, doctorii de la urgenta si directorul, bineinteles. Doctorul Golea a luat cheia si a deschis morga. Acelasi lucru as fi facut si eu. Numai ca el avea o cale de eschivare.

Morga pentru mortii acestia era a medicinii judiciare. Putea sa o dea cotita, dar conditiile de stres, de atunci erau foarte grele. Nu te puteai pune cu ei. Era o atmosfera atunci in oras, ti-era rusine sa si spui ca esti doctor“, spune profesorul Nicolcioiu.

URME STERSE. Profesorul Nicolcioiu considera ca ordinul de incinerare a cadavrelor venea de la Elena Ceausescu. “Trebuiau sterse toate urmele. Ideea asta a ramas si astazi, asta e nenorocirea mare. Pe frontispiciul spitalului a fost pusa o placa de marmura. Scria aici cam asa “aici au fost asasinati 43 de oameni”. Ceva de genul asta.

Care a disparut imediat dupa ce noi am facut raportul. La o saptamana. Era sparta. O placa de marmura nu se sparge chiar asa de usor. S-a pus alta placa de bronz de data asta, prinsa bine in suruburi. A disparut si asta la vre-un an si ceva. Vedeti, urmele trebuie sa dispara.

Materialul pe care l-am facut noi l-am trimis si Parchetului, dar nici un procuror nu a venit niciodata sa ma intrebe ceva despre ceea ce stiam. Am recomandat ca incriminatii sa nu fie niciodata promovati, avansati in functii. Ceea ce nu s-a respectat. Raportul nostru, al Comisiei, nu a avut nici un efect“, spune cu regret profesorul.

PERSONAJ CONTROVERSAT. Astazi, dupa 15 ani, este foarte greu sa afirmi ca unele cadre medicale au participat la operatiunea “Trandafirul“ deliberat sau fortat de imprejurari. “E foarte greu sa spui ca cineva a fa-cut-o cu sufletul impacat de partea lor. E greu, dar asta este adevarul. Era un singur om pe care noi l-am etichetat. Din pacate a murit, dar era un bun profesionist.

Dar era omul Securitatii. Era in grad de general. Era pe statele de plata ale Securitatii. Platit cu 12.000 de lei. La el s-au intalnit toti, adica toti treceau prin biroul dr. Ignat. Si acolo se luau toate hotararile. Este vorba despre dr. Ignat. In noaptea de 16-17 decembrie au fost chemati la Securitate un chirurg si un ortoped, dr. Ignat si dr. Poenaru.

Ei au fost chemati acolo probabil pentru ca stiau ce se va intampla“, sustine profesorul Nicolcioiu.


INCINERATI
Aceasta este lista persoanelor incinerate la crematoriul Cenusa din Bucuresti aduse de la Spitalul Judetean Timisoara in noaptea de 18-19 decembrie.
1. Andrei Maria
2. Apro Mihai
3. Balogh Pavel
4. Balmus Vasile
5. Barbat Lepa
6. Banciu Leontina
7. Belehuz Ioan
8. Belici Radian
9. Caceu Margareta
10. Chorosi Alexandru
11. Cruceru Gheorghe
12. Carpin Danut
13. Csizmarik Ladislau
14. Ciobanu Constantin
15. Wittman Petru
16. Nagy Eugen
17. Ferkel Suteu Alexandru
18. Florian Antoniu Tiberiu
19. Girjoaba Dumitru Constantin
20. Hategan Petru
21. Iosub Constantin
22. Iotcovici Gheorghe Nutu
23. Ewinger Slobodanca
24. Ianos Paris
25. Luca Rodica
26. Lacatus Nicolae
27. Munteanu Nicolae Ovidiu
28. Miron Ioan
29. Motohon Sliviu
30. Mardare Adrian
31. Otelita Aurel
32. Opre Gogu
33. Osman Dumitru
34. Radu Constantin
35. Sporer Rudolf Herman
36. Stanciu Ioan
37. Sava Angela Elena
38. Zabulica Constantin
39. Zornek Otto
40. cadavru neidentificat
41. cadavru neidentificat
42. cadavru neidentificat
43. cadavru neidentificat


Medicii au fost depasiti de situatie
Spitalul Judetean Timisoara a fost in acele zile teatrul unor evenimente foarte importante. Aici au fost adusi cei mai multi raniti si morti. Aici s-au intamplat lucruri controversate. Dar tot aici tot personalul medical a luptat cu tot ce era in jur pentru a salva vieti.

Aurel Cotoara a lucrat opt ani in Spitalul Judetean din Timisoara, dar in jurul datei de 22 decembrie nu a mai putut sa se intoarca in spital. A plecat. A luat cu el insa imaginile de cosmar pe care le-a vazut atunci in spital si pe care nu le va uita niciodata. A ramas socat. Tresare si acum atunci cand aude un zgomot puternic sau o frana de masina.

Si este convins ca daca in spital ar fi fost doctori mai multi si sali de operatie mai multe pentru “macelul care o fost“ ar fi fost salvati mai multi oameni. Dar chiar si asa, medicii au facut minuni in acele zile salvand destine, multe dintre ele ramanand si acum mutilate.

“Spitalul judetean a internat 257 de raniti din care au decedat 82 de persoane. S-a lucrat atunci 140 de ore incontinuu. La noi la sectia Chirugie II am avut sase sali de operatie. Nu se poate face o operatie, trebuie igienic si toate cele necesare. Daca noi aveam mai multi doctori, salvam mai multe persoane din cele 82.

Au fost la noi pe sectie 38 de operatii, cei cu rani la abdomen, maini, picioare impuscate. Dar si celelalte sectii au operat, au fost peste 200 de operatii.

Incepand cu data de 16, duminica dupa-masa, Spitalul Judetean a inceput sa fie pazit de unitati militare, care inconjurasera spitalul si patrulau la intrare si la subsol unde era morga si unde erau adusi ranitii care stateau intinsi pe jos gramada. Nu avea voie sa intre nimeni, in afara de personalul medical, pentru ca era santinela.

In sala de operatie s-a tras din afara spitalului, dar nu a fost nimeni ranit. Au venit din afara gloante, dar nu se stie de unde veneau. Primisem ordin de la sala de operatie sa iau ranitii si sa-i duc in sali, pentru operatii. Si noi brancardierii ii ajutam.

Ne-au ajutat atunci si doctorii stagiari care carau raniti cot la cot cu noi. Ei au carat mai mult decat mine, au ajutat enorm. In noaptea aia spitalele s-au umplut“, spune nea Aurel Cotoara, care s-a retras acum la tara, intr-o localitate aflata la 10 kilometri de Timisoara.


Probele recoltate au ajuns la Parchet
Profesorul doctor Constantin Ivan, de la Sectia I Chirurgie a Spitalului Judetean, spune ca din data de 18 decembrie spitalul a inceput sa fie pazit de militieni in civil si militari. “Dar nu se plimbau pe culoare. A fost pazit pana la sfarsitul lunii decembrie. Raniti au venit la noi la spital pana in data de 26 decembrie. La noi in clinica au fost peste 60 de raniti in acele cateva zile.

Probele recoltate din corpurile victimelor, care nu erau foarte multe, au ajuns la un ziarist care le-a predat din cate stiu eu la parchet. Erau vreo sase cartuse“, spune medicul.

Doctorul Ivan a ajuns la spital in seara de 17 decembrie seara. “Erau deja 15 raniti care trebuiau sa fie triati, dupa gravitatea ranilor pe care le avea fiecare. Au fost atunci trei medici cu experienta care au efectuat triajul. De la 3-4 dimineata s-au deschis toate salile de operatie si s-a operat ore si ore intregi la foc continuu.

Primii raniti care au ajuns au fost cei raniti la membrele inferioare. Apoi au venit cei care au fost raniti in diverse locuri ale corpului din diverse pozitii: unii fusesera impuscati din spate, altii din fata sau din laterale“, isi continua povestirea profesorul Ivan. El conchide spunand ca atunci, la vremea respectiva, “orice proba ai fi dus atunci era sortita pieirii.

Erau probe care incriminau o singura institutie: MApN“. Referitor la militari, dr. Nicolcioiu ne-a precizat ca in timpul revolutiei, in primele zile ale acesteia au ajuns la spital si militari impuscati. “Erau impuscati de superiorii lor pentru ca nu au vrut sa traga. Au venit si au adus doi saci cu haine militare, bocanci si centuri. Au fost aduse chiar in seara de 17 decembrie.

Erau ale militarilor care fusesera impuscati. Fiindca militari s-au intalnit in spital numai din ziua de 24 decembrie“, spune dr. Nicolcioiu.


IMPUSCATI
“In spitalul judetean s-au facut crime. Cifra este, dupa parerea mea, cam de zece asasinate. Noi am putut dovedi doua. Cazurile Garjoaba si Tasala. Au existat cazuri de persoane care au fost impuscate in spital, dar care venisera ranite usor. Cred ca au fost impuscate in lift“ - dr. Marius Nicolcioiu, fost sef al sectiei urgente a Spitalului Judetean Timisoara


GLOANTELE
“In sala de operatie s-a tras din afara spitalului, dar nu a fost nimeni ranit. Au venit din afara gloante, dar nu se stie de unde veneau. Primisem ordin de la sala de operatie sa iau ranitii si sa-i duc in sali pentru operatii. Si noi, brancardierii, ii ajutam. Ne-au ajutat atunci si doctorii stagiari care carau raniti cot la cot cu noi. Ei au carat mai mult decat mine, au ajutat enorm.

In noaptea aia, spitalele s-au umplut.“ - Aurel Cotoara, fost brancardier


















936 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri