de Ioana Voicu

Ar putea revolutiona studiul creierului uman teoria economica?

de Ioana Voicu     BaniiNostri.ro
Vineri, 4 februarie 2005, 0:00


In luarea deciziilor privind economisirea sau investirea, stiinta economica porneste de la ipoteza ca oamenii isi calculeaza cu precizie matematica ce anume slujeste cel mai bine propriilor interese.

In ultimii ani insa, o serie de cercetari realizate in domeniul psihologiei au reusit sa ii convinga pe multi economisti ca ratiunea nu este singurul element care ia parte la luarea unei decizii.

Luand in considerare o serie de prezentari facute in cadrul ultimei intalniri a Asociatiei Economice Americane de la Philadelphia putem afirma ca o noua stiinta -botezata "neuroeconomie" - vine sa ne furnizeze un nou mod de a vedea lucrurile despre modul in care ratiunea si emotiile conlucreaza pentru a da nastere comportamentului economic al unui subiect.

Noua abordare nu ar fi fost insa posibila fara folosirea tehnologiilor medicale de ultima ora, cum ar fi spre exemplu rezonanta magnetica ce permite monitorizarea clipa de clipa a felului in care functioneaza creierul.

La o serie de universitati americane, economistii in colaborare cu psihologi si medici au organizat experimente in care au scanat actvitatea cerebrala a unor subiecti ce au fost pusi sa ia decizii economice sau sa joace jocuri de strategie.

Ideea ca oamenii calculeaza "valoarea asteptata" pentru o serie de evenimente ce au loc in viitor sta la baza multor modele economice.

Daca oamenii vor investi in actiuni sau se vor orienta preponderent spre achizitionarea unor asigurari depinde foarte mult de ce sanse dau acestia producerii unui eveniment viitor, punand insa in balanta profitul sau pierderea in fiecare din cazuri.

Brian Knutson, de la Universitatea Stanford University, a condus recent un experiment de scanare a activitatii cerebrale pentru a intelege care sunt mecanismele prin care sunt luate astfel de decizii.

Subiectilor li s-a cerut sa apese pe un buton intr-un interval de timp foarte scurt atunci cand o anumita forma geometrica aparea pe un monitor. In functie de tipul formelor geometrice, subiectii puteau sa castige sau sa piarda cate 5 $ (in prealabil cercetatorii le aratasera acestora ce forme le aduc pierderi sau castiguri). Rezultatele au fost uimitoare.

Urmarirea activitatii cerebrale a scos in evidenta o corelatie puternica a intensitatii acesteia si a sumelor implicate. Mai mult chiar, posibilitatea de a obtine un profit sau din contra, pierderi, activeaza parti diferite ale creierului.

Economistii clasici considerau ca un castig de 1.000 $ este egal pentru cineva, dar de semn contrar, unei pierderi de 1.000 $.

In alte experimente, subiectii au trebuit sa indeplineasca alte sarcini: ei trebuiau spre exemplu sa estimeze sansele de succes. Acest fapt va permite cercetatorilor sa identifice acele regiuni ale creierului ce intervin in procesul de recunoastere a sumelor de bani si in cel al estimarii probabilititii de realizare a unui castig sau a unei pierderi.

Prin identificarea acestor regiuni se spera ca se va putea vedea in ce mod creierul uman judeca situatii precum selectarea actiunilor care se doresc a fi achizitionate, decizia de a participa intr-un fond privat de pensii sau acelea luate in momentul in care se joaca jocuri de noroc.

David Laibson, un economist de la Universitatea Harvard, crede ca asemenea experimente subliniaza rolul important pe care asteptarile il joaca in bunastarea unei persoane.

Laibson a incercat sa gaseasca raspunsul la aceasta problema: de ce oamenii par sa se multumeasca pe termene scurte cu castiguri mai mici, fapt care nu se verifica si pentru perioade mai lungi de timp.

Spre exemplu, o multime de oameni care au fost supusi unui experiment au ales sa primeasca 100 $ imediat, in loc sa astepte o saptamana pentru a primi 115 $, dar ei s-au aratat indiferenti atunci cand a fost vorba de a primi 100 $ peste una an sau 115 $ peste un an si o saptamana.

Scanarea activitatii cerebrale a aratat ca pentru deciziile pe termen scurt creierul uman foloseste sistemul limbic, o regiune ce guverneaza exprimarea emotiilor.

Prin contrast, asteptarile cu privire la o rasplata ulterioara apar in cortexul prefrontal, care este asociat cu ratiunea si calculele.

In concluzie, alegand sa cheltuiti prin intermediul cardului de credit pentru a profita de reducerile momentului, fara a va mai gandi ca economisirea v-ar aduce mai multe avantaje (nu mai platiti dobanzile la sumele de pe card folosite) este semn ca sistemul limbic este in actiune.

Politicile guvernamentale de stimulare a economisirii ori de temperare a perioadelor in care se cumpara asiduu bunuri si proprietati, pot constitui un bun remediu.

Colin Camerer, de la California Institute of Technology, a organizat un experiment in care a scanat activitatea cerebrala a unor oameni care jucau jocuri de strategie cu parteneri necunoscuti. In cadrul experimentului, ei isi alegeau modul propriu de actiune, incercand totodata sa anticipeze miscarile celuilalt jucator.

Cele mai bune rezultate au fost obtinute atunci cand, anticipand miscarile adversarilor, subiectii au inregistrat cel mai inalt grad de conlucrare intre partile creierului raspunzatoare de gandire si cele raspunzatoare de sentimente.

Echilibrul economic, masurat in acest fel ar putea fi identificat ca o "stare mentala" optima sau apropiata de optim.

O serie de neuroeconomisti considera ca acest gen de experimente vor revolutiona stiinta economica.

Atunci va fi nevoie doar de cateva modele statistice pentru a vedea cum reactioneaza oamenii la o crestere a ratei dobanzii sau a taxelor (un astfel de model i-ar fi probabil extrem de util domnului Tariceanu, acum cand nu este foarte clar cum va reactiona mediul de afaceri la schimbarile intervenite).

In fapt, ei vor fi capabili, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, sa patrunda in creierul uman pentru a prezice viitorul. Pana atunci insa mai este mult de lucru.

Concluzii uimitoare

Identificarea acelor parti ale creierului implicate in controlul actiunilor economice este doar o parte a acestor cercetari.

O sarcina mult mai grea este insa aceea de a afla in ce fel lucreaza intregul sistem nervos uman pentru a crea un anumit comportament si in ce fel apar variatii de comportament in functie de tipul psihologic al individului.

Neuroeconomistii ne vor furniza cu siguranta concluzii uimitoare. Pana atunci insa "carul lui Platon", va fi in continure o explicatie convingatoare pentru felul in care functioneaza creierul uman.


















272 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică