In campania electorala din 2004, Traian Basescu electriza poporul roman cu un slogan care taxa necrutator coruptia si nedreptatile PSD: „La tepe, in Piata Victoriei!". Alegerile au trecut, Basescu a devenit presedinte, aliatul sau Tariceanu - prim-ministru, dar tepele promise, chiar si la figurat, nu au aparut.
In schimb, sunt tot mai dese „tepele" actualilor conducatori la adresa celor care i-au votat. Un lucru par sa nu-l fi inteles suficient de bine nici Basescu, nici Tariceanu: romanii, care au dat de pamant cu PSD, nu mai accepta sa fie condusi cu smecherii de tip PSD!
Greselile lui Tariceanu
> L-a sunat pe procurorul general, Ilie Botos, ca „sa se informeze" despre soarta lui Dinu Patriciu chiar in timp ce acesta, coleg de partid si fost partener de afaceri cu el, era anchetat.
> Continua sa sustina ca are dreptul sa-l sune pe procurorul general in legatura cu diverse dosare.
Greselile lui Basescu
> A tainuit cinci luni existenta „firului portocaliu" Tariceanu - Botos, pe care-l considera acum un motiv suficient de grav ca premierul sa demisioneze.
> A mintit, intr-un interviu acordat cotidianului „Romania libera", ca Tariceanu nu i-a dat niciun telefon procurorului general in cazul „Patriciu".
Puterea, contaminata de naravurile PSD
Presedintele si premierul si-au ignorat promisiunile electorale
Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. Acestea sunt principiile enuntate in Constitutia Romaniei, la capitolele I, privind Statul roman, si VI privind „Autoritatea judecatoreasca". Au fost incalcate de toti protagonistii scandalului „Telefonul": Tariceanu, Ilie Botos si Traian Basescu.
Seful executivului l-a sunat pe procurorul general sa se informeze asupra unui dosar care-l privea pe Dinu Patriciu, colegul sau de partid, prieten, fost partener de afaceri, premierul insusi fiind cercetat de Parchet intr-o cauza conexa.
Dupa telefonul lui Tariceanu, procurorul general Ilie Botos, ignorand ca se afla sub autoritatea ministrului justitiei, a sunat imediat la Palatul Cotroceni, la seful statului, Traian Basescu.
Presedintele a considerat ca se afla in fata unui conflict intre institutii, pe care l-a mediat in stil propriu: premierul a fost trimis sa-si vada de treaba, iar procurorului general i s-a spus sa respecte legea, dar nu l-a indrumat catre CSM.
Nu stim ce au discutat Botos, Basescu si Tariceanu. Rezultatul este ca acest episod a fost trecut sub tacere, in ciuda prevederilor legale si a responsabilitatilor morale. Acest lant al slabiciunilor arata ca actuala putere a actionat impotriva propriilor angajamente si a statului de drept.
Ce au promis
Traian Basescu, presedintele Romaniei, 20.12.2004, depunerea juramantului:
„O prioritate fundamentala a mandatului meu va fi scoaterea institutiilor statului de sub control politic. Nu voi accepta niciun amestec al politicului in institutiile statului care trebuie sa actioneze conform Constitutiei si legilor statului. Ele trebuie imediat depolitizate si puse in slujba cetateanului.
Conducatorii acestor institutii trebuie sa stie ca schimbarea puterii nu inseamna ca se schimba stapanii. Le cer sefilor institutiilor statului sa-si faca datoria legal, fara influente politice".
Calin Popescu-Tariceanu, premierul Romaniei, 28.12.2004, discursul de investitura:
„Reconstructia bunastarii in Romania este strans legata de depolitizarea Justitiei. Guvernul pe care il voi conduce va garanta independenta efectiva a puterii judecatoresti. (...) Justitia independenta este cel de-al patrulea pilon al cabinetului Tariceanu. Ca liberal cred in domnia legii ca sursa a bunastarii, progresului si a dreptatii sociale.
Doar o justitie independenta garanteaza o guvernare viabila. Ca prim-ministru, imi asum misiunea de a demonstra ca guvernul poate actiona productiv si eficient in litera si spiritul legii."
Episodul 1 - Tariceanu
Ce a facut
27 mai 2005. Premierul Calin Popescu-Tariceanu il suna pe procurorul general Ilie Botos. Procurorii emisesera mandatul de retinere pentru 24 de ore pe numele omului de afaceri in noaptea precedenta, in jurul orei 2.00. Dupa telefonul premierului, instanta urma sa se pronunte asupra solicitarii formulate de Parchet, de mentinere in arest pentru 30 de zile. Judecatorii resping cererea, invocand vicii de procedura.
30 octombrie 2005. Elena Udrea, fostul consilier prezidential, insinueaza, intr-o emisiune televizata, ca Tariceanu l-a sunat pe Ilie Botos in ziua retinerii lui Dinu Patriciu.
31 octombrie 2005. Chiar daca in cursul diminetii refuza sa comenteze declaratiile Elenei Udrea, premierul Tariceanu se vede nevoit sa recunoasca faptul ca l-a sunat pe procurorul general. Conform declaratiilor repetate ale primului-ministru, convorbirea telefonica a avut drept unic scop „informarea".
Punctul sau de vedere este sustinut si de Ilie Botos, care declara ca nu a dat niciun fel de date despre ancheta.
3 noiembrie 2005. Dupa doua zile de justificari, premierul Tariceanu isi justifica gestul sustinand ca, „ceea ce nu e interzis de lege, e permis".
Unde a gresit
Specialistii in drept considera ca telefonul dat de prim-ministru se inscrie intr-o posibila actiune de incalcare a principiului separarii puterilor in stat. „Telefonul respectiv inseamna ca s-au incalcat prevederile legale referitoare la separarea puterilor in stat.
Este un principiu garantat de Constitutie, iar executivul, reprezentat de Calin Popescu-Tariceanu, nu are voie sa interfereze cu justitia. Sunt doua puteri distincte. Daca primul-ministru doreste sa afle care e mersul justitiei, il suna pe ministrul de resort. In nici un caz nu are voie sa sune un procuror si sa-l intrebe de un anume dosar", declara profesorul Corneliu Turianu.
In acelasi timp, acesta admite ca nu exista un text de lege care sa sanctioneze fapta lui Calin Popescu-Tariceanu.
Episodul 2 - Ilie Botos
Ce a facut
27 mai 2005. Procurorul general il suna pe presedintele Traian Basescu pentru a-l „reclama" pe Tariceanu. Conform declaratiei lui Traian Basescu, imediat dupa convorbirea cu primul-ministru, Ilie Botos il suna si ii relateaza continutul convorbirii.
31 octombrie 2005. Ilie Botos recunoaste ca a fost sunat de premierul Tariceanu, dar sustine ca a fost un telefon „informal".
2 noiembrie 2005. Procurorul general isi aminteste de separarea puterilor in stat si se revolta. „Nu mi se pare normal sa fiu sunat", afirma Botos.
3 noiembrie 2005. Chiar daca premierul Tariceanu I-a solicitat sa explice anumite aspecte, Ilie Botos comunica, prin intermediul Biroului de Presa, ca doreste ca institutia pe care o conduce sa nu fie implicata „in niciun fel de dezbateri politice, ce ar putea reprezenta o forma de presiune asupra procurorilor care au in curs de solutionare cauze vizand macrocriminalitatea economico-financiara".
Unde a gresit
In acest caz, conform legii, Ilie Botos trebuia sa informeze Consiliul Superior al Magistraturii si nu pe presedintele Romaniei. Astfel, conform art.
31: „Consiliul Superior al Magistraturii apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea".
Mai mult, conform aliniatului 2, „magistratul care considera ca independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala ii sunt afectate in orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii". Aceasta opinie este sustinuta si de presedintele Curtii de Apel Cluj, Virgil Andries.
„Daca pe mine m-ar fi sunat premierul Tariceanu si m-ar fi intrebat despre un anume dosar, i-as fi spus politicos ca orice discutie pe aceasta tema nu mai poate avea loc. Apoi as fi sesizat Consiliul Superior al Magistraturii". In cazul in care nu dorea sa se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii, Ilie Botos avea posibilitatea legala de a informa Ministerul Justitiei.
Episodul 3 - Traian Basescu
Ce a facut
27 mai 2005. Traian Basescu primeste un telefon de la procurorul general Ilie Botos, care il informeaza despre discutia avuta cu seful executivului. Basescu sustine ca i-ar fi spus sefului Parchetului sa aplice legea.
27 mai 2005. Basescu si Tariceanu s-au intalnit, dupa ce primul aflase de la procurorul general de telefonul premierului. Presedintele i-ar fi recomandat lui Tariceanu, potrivit declaratiilor sefului statului, sa-si vada de treaba.
22 iunie 2005. Atunci cand este intrebat de „Romania Libera" daca Tariceanu l-a sunat pe Botos, presedintele neaga.
2 noiembrie 2005. Dupa aproape sase luni, presedintele admite ca a aflat de telefonul dat de premier, dar sustine ca a preferat sa tina secreta aceasta problema pentru a evita o criza. Traian Basescu si-a cerut public scuze ca a oferit opiniei publice o informatie care nu corespundea realitatii, precizand ca telefonul a fost incorect.
Unde a gresit
Traian Basescu a gresit mintind opinia publica timp de sase luni in legatura cu telefonul dat de Tariceanu. Comentatorul politic Sebastian Lazaroiu considera ca seful statului si-a incalcat promisiunea de a face publice faptele care influenteaza justitia si au legatura cu coruptia.
Profesorul Corneliu Turianu este de parere ca „Traian Basescu, in calitatea de presedinte, de garant al aplicarii Constitutiei, trebuia sa intervina si sa puna lucrurile in ordine". „El este cel care vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice, iar daca a fost o problema cu acel telefon, aceea a fost ca doua puteri ale statului s-au calcat pe picioare.
Nu stiu daca trebuia sa faca public acest lucru", sustine profesorul Corneliu Turianu.
Acesta considera ca Basescu avea obligatia sa intervina si pentru ca isi asumase rolul de aparator al independentei procurorilor. Potrivit legii insa, Traian Basescu ar fi trebuit sa-i recomande procurorului general sa se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii, institutie garant al independentei justitiei.
Scandalul telefonului, ingropat
Presedintele si premierul au decis sa se abtina de la declaratii pana la decizia CSM
Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu-Tariceanu au discutat ieri despre situatia politica rezultata in urma telefonului pe care primul-ministru i l-a dat procurorului general Ilie Botos in ziua in care Dinu Patriciu era anchetat de Parchet. Surse oficiale sustin ca cei doi au discutat despre modalitatile in care trebuie sa gestioneze aceasta criza.
Potrivit acelorasi surse, presedintele si premierul au cazut de acord ca in acest moment nu este necesara demisia primului-ministru pentru a nu provoca o criza politica, lucru care ar compromite integrarea in 2007. Astfel, cei doi au cazut de acord sa nu mai tulbure apele pe acest subiect si sa decida ce e de facut dupa ce vor avea o concluzie de la CSM.
PD si PNL respecta armistitiul
Prin aceasta intrevedere neprogramata, cei doi au urmarit doua lucruri: o demonstratie ca afacerea telefonului otravit nu i-a dezbinat si o discutie lamuritoare care sa aiba drept scop solutionarea crizei.
Decizia presedintelui si a premierului de a se abtine de la declaratii pare a fi imbratisata si de PD, si de partidul lui Tariceanu - care nu va porni ofensiva impotriva lui Ilie Botos -, asa cum isi programasera in urma cu cateva zile unii liberali.
In plus, din discutiile purtate, s-a mai desprins faptul ca Ilie Botos si PSD sunt singurii beneficiari ai acestui conflict, primul obtinand si avantajul ca nu mai poate fi schimbat prea curand din functie.
„Ceea ce nu e interzis expres prin lege e permis", a justificat, ieri, premierul Calin Popescu-Tariceanu faptul ca „s-a informat" la Parchet in cazuri precum cel al lui Dinu Patriciu. Pe cale de consecinta, premierul sustine ca nu are „nici cea mai mica intentie de a demisiona" deoarece „are dreptul de a comunica la nivel institutional" cu orice institutie din Romania.
Tariceanu nu a explicat nici de aceasta data care este interesul legitim care l-a facut, „ca prim-ministru", sa simta nevoia imperioasa de a afla ce se intampla tocmai in dosarul privindu-l pe amicul sau Dinu Patriciu.
O explicatie pare cu atat mai necesara cu cat seful executivului chiar a insistat asupra faptului ca nu a telefonat, ci a fost sunat in cazuri asemanatoare, precum arestarea celor cercetati in dosarul RAFO.
Tariceanu sustine ca, daca ar fi vrut, ar fi putut sa intervina
Seful executivului a insistat asupra „drepturilor" de a se informa, sustinand ca, daca ar fi vrut, ar fi putut sa intervina.
„Credeti ca exista vreo lege care sa specifice ca primul-ministru are voie sa vorbeasca cu ministrii, ca are voie sa vorbeasca cu sefii serviciilor de informatii. Deci discutia nu o facem intre Calin Popescu-Tariceanu si X de la institutia Y, o facem in calitate de reprezentanti ai acestor institutii", a argumentat premierul.
Legea spune insa ca doar ministrul justitiei are dreptul de a cere informari de la procurorul general, iar urmarirea penala este secreta. ( Laura Gafencu, Alina Mihai, Adriana Tomasevici)
Cristoiu: „Elena Udrea venise sa traga focul de arma care sa declanseze razboiul"
Jurnalistul povesteste, in exclusivitate, din culisele interviului cu Elena Udrea
Evenimentul zilei" a dezvaluit ieri ca „bomba" amorsata de interviurile recente ale Elenei Udrea a fost pregatita in laboratoarele Luca-Vantu. Mai exact, cele doua interviuri care au dinamitat scena politica au fost pregatite cu un specialist in relatii publice, Horia Mihalcescu, unul dintre patronii si directorii firmei de consultanta Red Apple Communication International.
Mihalcescu nu este numai specialist in PR, ci si purtator de cuvant al Petromservice, firma infiintata de Liviu Luca sub atenta „consiliere financiara" a lui Sorin Ovidiu Vantu.
Consilierul, off-shore-ul si interviul
Mai mult decat atat, actionariatele Red Apple, respective Petromservice sunt dominate de acelasi grup de firme off-shore. Principalul off-shore in jurul caruia Liviu Luca a construit un imperiu financiar in umbra lui Sorin Ovidiu Vantu este Comac Ltd Cipru.
Pe axa acestei firme cipriote s-au dezvoltat alte societati in care apar foarte multi dintre fostii oameni de incredere si angajati ai lui SOV in trustul Gelsor: Gheorghe Ratiu, Lucian Boronea, Darius Golgojan sau Mircea Solomon. Si oamenii lui Luca sunt prezenti in aceasta schema, printre cele mai concludente exemple fiind Florin Bercea si Horia Mihalcescu.
Acesta din urma, consilierul de taina al Elenei Udrea pentru interviurile recente, a refuzat ieri sa explice cum a ajuns sa se asocieze cu un off-shore, Comac Ltd, in firma pe care o conduce, spunand doar ca asta nu reprezinta o ilegalitate. Mihalcescu s-a rezumat la a declara ca a vorbit cu Elena Udrea din prietenie, dar ca nu a consiliat-o.
Mult mai explicit a fost cel care i-a luat primul interviu Elenei Udrea la Antena 3, Ion Cristoiu. Acesta a vorbit despre tratativele cu fosta consiliera prezidentiala si cum a venit aceasta cu textul invatat de acasa. (Catalin Prisacariu )
Povestea interviului de la Antena 3
EVZ: Domnule Cristoiu, cum ati ajuns sa faceti interviul, de saptamana trecuta, cu Elena Udrea?
Ion Cristoiu: Ideea unui interviu cu doamna Elena Udrea a fost de pe vremea cand Domnia Sa era consilier de stat. Domnia Sa ne-a tratat cu refuz, oficial, un refuz la care ma asteptam, deoarece sunt unu dintre jurnalistii care a scris unele dintre cele mai dure pamflete in legatura cu comportamentul Domniei Sale la Cotroceni.
Unul din aceste pamflete se intitula, semnificativ, „Traian Basescu ii da lui Tariceanu peste ochi cu sutienul Elenei Udrea".
Dar ati scris si editoriale mai blande, iar aici ma refer la acel text in care spuneati ca Udrea este o victima.
Dupa demisie, am considerat ca e un eveniment politic care reprezinta inceputul unui razboi pe viata si pe moarte intre cele doua palate si am scris un editorial intitulat „O victima: Elena Udrea". Domnia Sa m-a sunat si mi-a multumit. Atunci am invitat-o la emisiune si Domnia Sa a spus, desigur, ca se mai gandeste, iar in cele din urma ne-a raspuns ca ar veni.
Eu am cerut sa am o intalnire cu Domnia Sa, considerand ca e o gasculita multilateral dezvoltata si sa verific daca dintr-o posibila emisiune ar putea sa iasa ceva. Nu ma interesa o emisiune cu o blonda zurlie.
Am avut, atunci, o singura intalnire cu doamna Elena Udrea, m-am convins ca nu e chiar atat de blonda cum lasa impresia si ca stie mult mai multe si am convenit ca va vorbi despre cum a ajuns in politica.
Interviul s-a facut duminica, in direct. Intalnirea cand a avut loc?
Marti. De marti pana duminica a fost o saptamana plina de hachite in care, la un moment dat, ma hotarasem sa nu mai fac interviul deoarece, in stilul feminin blond, Domnia Sa ba era de acord, ba se razgandea. Probabil ca voia sa obtina si aprobari de la Cotroceni deoarece are un contract de loialitate, am inteles.
Stia ce urma sa o intrebati? A existat o intelegere in acest sens intre dv. si Elena Udrea?
Nu, intelegerea era ca voi face o emisiune ca sa inteleg cine era cu adevarat, de altfel titlul emisiunii era „Adevarul despre Elena Udrea" si cine este acest personaj care s-a infatisat opiniei publice prin toaletele extravagante.
A pus vreo conditie pentru ca interviul sa aiba loc?
Nu, ea nu a pus nicio conditie. Singura conditie pe care a pus-o a fost ca interviul sa fie dat si pe Antena 1, deoarece dorea sa aiba audienta, ca vrea sa faca dezvaluiri.
A venit singura la interviu?
A venit cu un domn cu ochelari care, am aflat de la dv. din ziar ca e ceva la o firma de PR. Cand l-am vazut am crezut ca e soferul Domniei Sale. Eu i-am pus doua conditii foarte importante Elenei Udrea: unu, sa nu cumva sa faca dezvaluiri compromitatoare despre domnul Traian Basescu, deoarece nu imi place o ipostaza de femeie ranita care-si da poalele peste cap.
A fost o conditie pentru ca nu stiam ce are de gand sa spuna. A doua conditie a fost aceea de a nu veni cu decolteul deplasat deoarece, i-am spus, nu vreau ca telespectatorii sa se uite la sanii ei, ci sa ciuleasca urechile.
Horia Mihalcescu a asteptat-o?
Da, a stat in hol si a asteptat, au plecat impreuna. Foarte important pentru miza politica a acestui interviu a fost ca pe Elena Udrea nu o interesa tema, ci o interesa sa spuna ceva. O alta conditie pe care i-am pus-o a fost aceea de a nu ataca presa. Eu nu am nicio indoiala ca doamna Udrea si domnul Cocos au intrebat pe cineva cum sa se comporte in astfel de emisiuni. Domnia Sa viza acea intrebare retorica.
Venise cu textul invatat?
Nu stiu... Eu... Da, venise sa transmita un mesaj. Mi-e limpede, sunt gazetar, e clar ca voia sa transmita ceva. Venise sa traga focul de arma care sa declanseze razboiul, dupa parerea mea. Eu insumi sunt uimit: nu ma asteptam ca acea intrebare retorica, banala, sa declanseze un asemenea scandal. Dar eu cred ca era un scenariu ca sa urmeze tot ce s-a intamplat. Probabil ca unii se uitau la TV si stiau ce trebuie sa raspunda intrebarii.
Din actionariatul Editurii „Ion Cristoiu" a facut parte si SOV.
E falimentara total, dar sper ca nu trebuie sa platesc, sa ma execute silit.
Mai colaborati cu SOV?
Pai, nu! Chiar voi ati dat un interviu cu mine ca plec de la Realitatea, pentru ca asa era si titlul, „nu vreau sa fac parte din menajeria lui SOV". Sunt singurul lider de opinie care a plecat din menajeria Domniei Sale. Am gasit un contract la Antena 3, care sunt dusmanii de moarte.
Nu v-a sunat SOV sa va reproseze ca ati numit Realitatea TV o „menajerie"?
Nu, surprinzator pentru comportamentul lui, ca-l stiu destul de bine, nici macar nu m-a sunat sa ma intrebe ce m-a apucat. Inseamna ca voia sa plec de-acolo! Ceea ce mirosisem si eu. Singura mea solutie era sa astept sa ma dea ei afara.
Pentru ca ma tineau sub contract de exclusivitate cu o emisiune de cultura si nu puteam sa apar ca lider de opinie pe niciun post TV, dar nici la ei nu ma mai chemau.
Deci aveati contract de exclusivitate sa stati acasa.
E un mare siretlic la ora actuala, la televiziuni: iti fac contract de exclusivitate, nu poti sa apari in alta parte, stai acasa si, in felul acesta, esti redus la tacere.
De la plecarea de la Realitatea TV ati mai vorbit cu SOV?
Nu. Nu a dat nici macar un telefon. Totusi plecase Ion Cristoiu de la postul lui, si cu scandal. Nu a dat niciun semn, asa, de politete, macar. Chiar m-am suparat: domnule, si Melania Medeleanu daca pleca, si tot era mai sensibil la plecare. De unde am tras concluzia ca a fost bucuros ca a scapat de mine.
Si dv. ati fost la fel de bucuros ca ati scapat de SOV?
Da, pentru ca eram in menajerie. Nu aveam niciun chef sa fiu acolo, in vitrina, la SOV, unde era si trofeul Ion Cristoiu. Am preferat sa ma duc la un post care nu are aceeasi audienta...
Ne scrie Vantu
Referitor la articolul „Bomba Udrea, pregatita in laboratoarele Luca-Vantu", aparut in ziua de 3 noiembrie 2005, ma vad nevoit sa fac urmatoarele precizari: Legaturile facute intre mine si Elena Udrea de catre departamentul dvs. de investigatii sunt gresite.
Aceste presupuse conexiuni au ca rezultat crearea iluziei ca intre mine si dl Dinu Patriciu si dl Calin Popescu-Tariceanu ar exista un conflict.
Realitatea este ca nu am afaceri si nici interese pe teritoriul Romaniei, deci nu am niciun fel de conflict in zona de afaceri sau politica din Romania.
Inchei prin a-mi exprima speranta ca ma voi bucura de un gest reparatoriu din partea redactiei dumneavoastra.
Al dumneavoastra,
SOV
