Recenta despartire a Mitropoliei Ardealului constituie un dus rece si o tema de reflectie pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana (BOR). A cadea in capcana interpretarilor ieftin nationaliste ori facil reductioniste - de tipul conservatori versus ecumenisti - este o capcana.
O analiza rece a ceea ce ramane din intreaga poveste este inevitabila.
Ierarhii vor medita, speram, asupra catorva consecinte grave. In razboiul lumesc pe care il au de dus (fatalmente!) si prin intermediul mass-mediei, s-a observat de departe ca Sf. Sinod al BOR a fost efectiv depasit.
Intelegem si aderam la vocatia inalt metafizica a ortodoxiei, de aceea gasim inacceptabil ca aceasta sa piarda datorita vaditei inadecvari la lumea in care traim astazi.
Nu mai amintim aici invaluirile cu privire la cazul Tanacu ori caraghioslacul prin care s-a incercat - si reusit, dar numai deocamdata - dosirea sub pres a dosarelor de Securitate ale prea sfintitilor...
Candva, acestea vor fi cunoscute si nu vor fi usor de digerat! Ne referim strict la jocul deosebit de periculos petrecut cu ocazia despartirii mitropoliei saguniene.
De ce era nevoie sa se razboiasca, penibil, timp de doua luni, cele doua echipe ale lui IPS Laurentiu Streza, respectiv IPS Bartolomeu Anania? Daca oamenii nu ieseau in strada la Sibiu, Patriarhia nu se trezea nici azi din motaiala...
Nu era mai simplu ca acel comunicat al Patriarhiei, in care lucrurile s-au transat definitiv, sa fi venit inca de acum doua luni, pentru a nu mai lasa loc jenantelor speculatii si improscari cu laturi? Intuitia faptului ca razboiul mediatic este parte a razboiului nevazut lipseste, iata, la nivelul ierarhilor...
Pentru aceasta sunt de laudat cei care doresc o iesire din clara defazare a ortodoxiei. Acuzele prostesti ca ar vrea cineva sa ne transbordeze cu arme si bagaje in ograda catolicilor nu sunt decat (auto)amagiri ale acelorasi inadecvati.
Consecinta imediata la cele de mai sus este aceea ca BOR trebuie sa-si construiasca rapid o buna si profesionista interfata cu cele lumesti, in primul rand printr-o decisa implicare in actiunile sociale.
si, la nivelul relatiei cu media, asta inseamna reactii ferme si cinstite (iar nu politicianiste!) atunci cand situatia o cere. Harul poate fi altoit pe ceea ce astazi studiaza orice specialist in comunicare. Ortodocsii vor fi perceputi si in functie de cum vor sti sa comunice cu lumea.
Apoi, povestea cu Mitropolia Ardealului constituie, in mic, un necrutator revelator si pentru ceea ce se va petrece la o viitoare alegere de Patriarh. Intrebarea care se pune cu toata gravitatea este daca o alegere de Patriarh nu va avea drept consecinta o ruptura identica. Cazurile petrecute in Ucraina si Bulgaria sunt suficient de alarmante.
Speram ca personalitatile BOR, constiente de faptul ca in functie de cum vor semana astazi vor culege maine, sunt deja in crestineasca stare de trezvie. In functie de cum vor avea intelepciunea sa coopereze - nu zicem vorba mare, sa fie in comuniune -, vor surmonta capcanele viitoare, inclusiv aceea a unei schisme.
Paradoxal, comunismul a tinut crestinismul ortodox romanesc departe de impactul cu modernitatea. In functie de cat de repede se va constientiza acest fapt si se va actiona in consecinta, BOR va supravietui unitara.
Odata intrati in UE, statisticile si miscarile de populatie vor suferi dramatic astfel incat nu ramane decat o singura sansa pentru ierarhii nostri: sa se trezeasca rapid la realitate.
