Premierul olandez Mark Rutte și-a asigurat susținerea Turciei pentru candidatura sa pentru funcția de secretar general al NATO după ce s-a întâlnit vineri cu președintele turc Recep Erdogan, transmit luni NOS, societatea de radiodifuziune din Olanda, și agenția olandeză de presă ANP, preluate de Reuters.
UPDATE: Informația a fost confirmată ulterior de un important oficial turc, care a declarat că Ankara și-a înștiințat partenerii din alianță cu privire la decizie, potrivit agențiilor Reuters și Associated Press.
„Am anunţat-o astăzi la Bruxelles”, unde se află sediul NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE turc
Turcia era una dintre cele 3 țări membre ale NATO care nu își anunțaseră susținerea pentru Rutte. Celelalte două sunt Ungaria și Slovacia. Turcia are a doua armată ca dimensiune din NATO, capitol la care este depășită doar de către Statele Unite.
Cotidianul olandez NL Times scrie că SUA au vrut ca Rutte să fie aprobat pentru funcție până acum, dar că susținătorii premierului olandez cred că un acord în acest sens ar putea fi atins înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor membre NATO ce va avea loc la sfârșitul lunii mai la Praga.
Mark Rutte l-a curtat pe Erdogan la Ankara
O decizie anunțată la Praga ar însemna că viitorul secretar general al NATO va putea fi anunțat la summitul alianței ce va avea loc în luna iulie la Washington.
Flancul sudic al NATO „are nevoie de Turcia și leadership-ul ei”, a spus Rutte vinerea trecută la Ankara, descriind de asemenea țara condusă de Erdogan ca un jucător influent în regiune și o putere geopolitică.
Associated Press notează că Rutte a mers în vizită în Turcia cu scopul explicit de a obține susținerea lui Erdogan, vizita sa neavând legătură cu atribuțiile sale de premier al Olandei.
„Nimeni nu ar trebui să aibă niciun dubiu că vom lua decizia noastră în funcție de înțelepciunea strategică și corectitudine”, a declarat Erdogan.
Deplasarea lui Rutte la Ankara a avut loc la doar două zile după ce președintele Klaus Iohannis l-a primit la București pe Cevdet Yılmaz, vicepreședintele Turciei, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială.
Rutte se bazează pe susținerea celor mai puternice țări din NATO
Amintim că Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța au anunțat pe 22 februarie în cadrul a ceea ce a părut o acțiune diplomatică concertată că îl vor susține pe Rutte pentru funcția de secretar general al NATO însă în seara aceleiași zile a apărut informația că și președintele Klaus Iohannis a transmis SUA că își dorește postul.
Informația a fost publicată inițial pe „X”, fosta rețea de socializare Twitter, de către corespondenta agenției Bloomberg pe lângă Casa Albă, Jennifer Jacobs, care a transmis că România a notificat aliații NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis secretar general al Alianței. Informația a fost confirmată în aceeași zi și de surse politice de la București.
Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României.
Potrivit surselor diplomatice, la momentul respectiv Rutte nu își asigurase susținerea statelor baltice, a Ungariei, a Slovaciei și a Turciei. Însă ulterior țările baltice au anunțat că îl vor sprijini pe candidatul olandez, anunțuri publice fiind făcute în acest sens la începutul lunii aprilie și de către Suedia, cea mai nouă țară membră a NATO, și Italia.
Pe cine s-ar mai putea baza Klaus Iohannis? Ungaria
Ungaria a amenințat însă că va folosi dreptul său de veto pentru a bloca o eventuală alegere a lui Rutte în fruntea alianței. „Nu putem susţine alegerea ca secretar general al NATO a unei persoane care a dorit punerea Ungariei în genunchi”, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, pe 6 martie.
El s-a referit la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa care continuă şi astăzi între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi prin care premierul ungar Viktor Orban afirmă că doreşte să interzică propaganda homosexuală în şcoli, în special acţiunile de acest fel ale ONG-urilor, lege pe care Comisia Europeană şi politicieni vest-europeni o consideră discriminatorie faţă de persoanele LGBT.
Ungaria „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană'', iar această ţară trebuie să fie „pusă în genunchi”, declara Rutte în iunie 2021 la un summit european dominat atunci de această dispută.
Szijjarto a declarat și la începutul acestei luni că Ungaria își menține vetoul față de candidatura lui Rutte și a lăsat de înțeles că l-ar putea susține pe Klaus Iohannis pentru funcție.
„Situaţia este că în toată istoria NATO, până acum nu s-a întâmplat ca secretarul general să fie ales dintr-un stat membru din Europa Centrală sau de Est, deşi de 20 sau 25 de ani, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est sunt membre NATO”, a subliniat Szijjarto în data de 4 aprilie. „De aceea, eu cred că este timpul să ne gândim serios la această idee”, a adăugat oficialul maghiar la momentul respectiv.
...și Slovacia
În aceeași zi, Slovacia semnala la rândul ei că ar putea susține candidatura președintelui român.
„Slovacia este serioasă în ceea ce priveşte abordarea subiectului viitorului şef al NATO şi m-am aşteptat la mai multă deschidere, empatie, din partea statelor membre, faţă de cererile ţărilor din zona estică pentru că aceste ţări sunt cel mai mult expuse conflictului din Ucraina", a declarat Juraj Blanar, ministrul slovac de externe, la momentul respectiv.
În acest sens, diplomatul slovac a precizat că nu a existat „candidat rezonabil” până la anunțul lui Klaus Iohannis.
„Ne-am aşteptat să se discute mult mai mult despre interesele noastre. Nu am avut un candidat rezonabil până şi-a prezentat candidatura domnul Iohannis. Este o candidatură legitimă. Poziţia noastră e foarte clară. Dorim să auzim cum doresc să ocrotească ambii candidaţi interesele noastre de securitate”, a explicat şeful diplomaţiei de la Bratislava.
Evident, președintele român se poate baza și pe susținerea guvernului de la București.
Ce scrie presa străină despre candidatura lui Iohannis: „Divizează Alianța”
Tot în data de 4 aprilie, înaintea ultimului summit al miniștrilor de externe ai NATO, Financial Times scria, citând surse diplomatice familiare cu situația, că Iohannis nu este considerat o alternativă autentică la candidatura lui Rutte, de către aproape toți membrii Alianței lucru care, potrivit surselor diplomatice, va crește presiunea „asupra celor patru” pentru a-l susține pe premierul Olandei în numele unității alianței.
FT se referea prin cei patru la Turcia, Ungaria, Slovacia și România.
Cu doar o zi înainte cotidianul francez Le Figaro nota că președintele României „nu are nici cea mai mică șansă de succes, nici măcar în rândul țărilor din flancul estic”.
Le Figaro a citat de asemenea o sursă pe care a descris-o drept „un bun cunoscător al NATO”, care a declarat că „modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Klaus Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție”.
Candidatura președintelui României a fost criticată încă din luna martie inclusiv de presa germană. Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) nota pe 13 martie că acesta „divizează Alianța” prin candidatura sa.
„Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru", a declarat un diplomat pentru FAZ.
FAZ mai nota că Klaus Iohannis nu are nicio şansă să devină următorul secretar general al NATO și că, în schimb, candidatura amână o decizie privind alegerea lui Mark Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg.
10
19
