Președintele Klaus Iohannis a anunțat oficial, marți seară, că va intra în competiția pentru funcția de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază „performanţa României în alianța nord-atlantică, experienţa acumulată de el pe parcursul celor două mandate de preşedinte, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră”.

Presedintele Klaus IohannisFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Teflon Mark” în Olanda. Cine este Mark Rutte, contracandidat lui Iohannis pentru șefia NATO?

• Cum se alege secretarul general al NATO și contextul în care Iohannis și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al Alianței

Iohannis a susținut o declarație de presă, de la ora 17.00, în care și-a anunțat oficial candidatura pentru funcția de secretar general al NATO, deținută de Jens Stoltenberg, căruia i se va încheia mandatul în luna octombrie. Succesorul lui Stoltenberg va prelua șefia alianței într-un moment crucial, el urmând a fi nevoit să convingă aliații să continue sprijinirea costisitoare a Ucrainei, dar în același timp să prevină o escaladare periculoasă care să atragă NATO într-un conflict militar deschis cu Rusia.

Klaus Iohannis a spus că își asumă această candidatură „cu toată responsabilitatea”, iar decizia sa ar avea la bază „performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO”.

Statele Unite, Marea Britanie și Franța au anunțat că îl susțin pe premierul Olandei, Mark Rutte, pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, un semnal care îl plasează pe politicianul olandez într-o poziție de forță pentru a obține postul.

HotNews.ro a transmis LIVETEXT declarațiile lui Klaus Iohannis:

„Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată în Europa”

• „În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea țării noastre la Alianța Nord-Atlantică.
• Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democrația și libertatea, îi apără eficient pe membrii săi și a dezvoltat o rețea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internațională bazată pe reguli.
• Valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice.
• În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie. Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi.
• Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice.
• Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică.

„Țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune”

• În aceste condiții, frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include și România, va rămâne o prioritate pe termen lung.
• În tot acest context complicat, țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare.
• Suntem printre aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament.
• România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO. Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre.
• Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili.
• Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am adoptat strategii și măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet și în același ritm cu Aliații noștri.
• Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conștienți de riscurile și amenințările care decurg din această situație și ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetățenilor noștri securitatea deplină.
• România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital și investitori care să contribuie la creșterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de modernizarea militară a țării noastre, dar și de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică.

„Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO”

• În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câștigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce privește politica noastră externă și de securitate, de stabilitate, de profesionalism și de respect nemijlocit față de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.
• Mai mult, am acționat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relația transatlantică este esențială.
• Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.
• Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări.
• Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.
• Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
• Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.
• Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO.
• Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”.

...........................

Iohannis ar urma să își încheie mandatul de președinte în 21 decembrie 2024.

România a notificat aliații NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis secretar general al Alianței, au confirmat pentru HotNews.ro surse oficiale, în 22 februarie. Informația a venit în contextul în care SUA, Marea Britanie și Franța au anunțat că-l susțin pentru funcția de secretar general al NATO pe premierul olandez Mark Rutte.

Administrația prezidențială nu a comentat atunci legat de acest demers. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianței după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul, în condițiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii războiului din Ucraina.

Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, președintele era pe lista posibililor succesori. De altfel, în 2022, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO.

Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post. Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Poziția a fost deținută în mod tradițional de o personalitate politică europeană de rang înalt.

Alianța Nord-Atlantică este structurată dintr-o parte civilă și una militară, la care se alătură diverse agenții și organizații ale alianței, fiecare cu câte un scop dedicat.

Secretarul General al NATO, poziție ocupată acum de către norvegianul Jens Stoltenberg, este practic cel mai înalt funcționar public al alianței, persoana direct responsabilă să reprezinte alianța în toate contactele internaționale, în consultările care vizează alianța atât în exterior, cât și în interior și să se asigure că deciziile luate de alianță sunt implementate de către toți membrii săi. Secretarul General are rol de reprezentare și este, practic, primul purtător de cuvânt și de mesaje al alianței. El nu are niciun rol de comandă militară, deciziile de ordin politic, militar și strategic rămân în sarcina fiecărui stat membru al alianței.