Aderarea nu va aduce cu sine o crestere semnificativa a numarului de muncitori romani in strainatate, deoarece majoritatea migratiei s-a produs deja dupa renuntarea la sistemul vizelor, in anul 2002, a precizat joi, economistul sef al BNR, Valentin Lazea, in cadrul conferintei cu tema "Transferurile private si impactul lor asupra economiei romanesti".

Intr-un raport prezentat in cadrul conferintei, economistul sef al BNR a apreciat ca in ultima suta de ani, atitudinea fata de migratie in tarile de destinatie s-a modificat semnificativ.

Pe de o parte faptul ca cea mai mare parte a fortei de munca din tarile de destinatie are in prezent o calificare superioara, confera europenilor un sentiment de siguranta raportat la forta de munca slab calificata din Est.

In plus, clasa de mijloc are si o putere de vot mult mai mare decat in urma cu un secol, deci atitudinea ei binevoitoare fata de migratie va avea o influenta pozitiva asupra politicienilor.

Pe de alta parte insa, statul bunastarii (welfare state) este astazi mult mai dezvoltat decat acum 100 de ani, iar efectul fiscal (real sau imaginat) al migratiei este un subiect major astazi.

Lazea a aratat ca inaintea largirii Uniunii Europene din mai 2004, statele vest-europene (UE-15) au impus in general politici restrictive fata de migratie. Simularile care au avut loc inainte de aderarea celor opt state care au fost primite in UE in 2004 (CEE-8), estimau un influx initial de aproximativ 325.000 de persoane.

In realitate insa, in 2004 doar 150.000 de persoane din cadrul noilor state membre au migrat catre vechile state membre, adica mai putin de jumatate comparativ cu asteptarile anterioare.

Surprize majore s-au constatat in Marea Britanie si Irlanda unde in 2004, numarul permiselor de munca a crescut de 10 ori peste asteptarile initiale, iar acest lucru starneste inca ingrijorari in aceste state.

In opinia economistului sef al BNR, Valentin Lazea, Romania ar trebui sa valorizeze faptul ca tarile sale de destinatie sunt cele din sudul Europei (Italia, Spania, Portugalia), cu care are afinitati neregasite in celelalte tari noi membre si sa evidentieze faptul ca migrantii ei sunt prin excelenta temporari, neavand de gand sa se stabileasca permanent si sa preseze asupra bugetelor tarilor de destinatie.

Lazea este de parere ca migratia fortei de munca s-a produs la extremele populatiei, respectiv pe de o parte muncitori fara calificare, iar pe de alta parte forta de munca cu un nivel ridicat de pregatire. In viziunea sa salariile din Romania dupa aderare vor fi suficient de motivante pentru a impiedica o plecare semnificativa din segmentul de mijloc al populatiei.

Cu toate acestea, este putin probabil ca numarul muncitorilor romani in strainatate sa se diminueze prea curand. Potrivit directorului executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA) state precum Grecia si Portugalia, cu vechime considerabila in Uniunea Europeana, beneficiaza inca masiv de pe urma transferurilor private ale conationalilor care muncesc in afara granitelor tarii.

Potrivit unui raport al GEA, in Romania emigratia este una majoritar temporara si reprezinta aproximativ 9,1% din populatia totala.