Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat, într-un interviu publicat luni de cotidianul Il Messaggero, că sancţiunile economice împotriva Rusiei au eşuat şi a cerut Occidentului să încerce mai degrabă să negocieze o soluţie diplomatică cu preşedintele Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters.
Guido Crosetto a declarat pentru cotidianul Il Messaggero că Occidentul a crezut în mod greşit că sancţiunile pot opri agresiunea Rusiei şi a supraestimat influenţa sa economică în lume, scrie Reuters, conform News.ro.
„Nu trebuie să renunţăm la nicio cale posibilă a diplomaţiei”
„În schimb, singura modalitate de a rezolva această criză este de a implica pe toată lumea, mai întâi pentru a obţine un armistiţiu şi apoi pacea”, a declarat Guido Crosetto.
La remarca jurnalistului care l-a intervievat că Putin nu s-a arătat dispus să negocieze, Crosetto a replicat: „Acesta este un motiv bun pentru ca noi să încercăm mai mult. Nu trebuie să renunţăm la nicio cale posibilă a diplomaţiei, oricât de îngustă ar fi ea”.
Cu toate acestea, Crosetto a apărat decizia Italiei de a continua să trimită arme în Ucraina, spunând că aceasta are ca scop să câştige „timp şi condiţii pentru a obţine un armistiţiu şi pacea”.
Italia deţine în acest an preşedinţia rotativă a G7, grupul celor şapte mari democraţii.
Crosetto a mai avertizat în interviu că, dacă trupele ruseşti ar ocupa Kievul, acest lucru ar duce „inevitabil la o ciocnire cu alte ţări, care nu ar accepta tancurile ruseşti la graniţele lor”.
Ministrul italian este, de asemenea, de părere că eşuata contraofensivă a Ucrainei împotriva Rusiei din vara anului trecut a fost o greşeală, având în vedere superioritatea militară a Rusiei. Crosetto susţine că l-a avertizat personal pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că aceasta era sortită eşecului, dar nu a fost ascultat.
„Din păcate, mă tem că Putin vrea toată Ucraina”
Guido Crosetto critică şi declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron de trimitere a trupelor terestre în Ucraina, considerând că s-a pripit.
„Nu ştiu cât de mult îl avantajează pe el însuşi şi nici cât de mult avantajează această fază foarte dificilă. Este o fază care necesită capacitate de analiză, raţionalitate, competenţă tactică şi diplomatică. Este un moment care nu are un precedent similar în istoria recentă. Dacă trebuie să căutăm exemple care să semene cu el, avem rezultate dramatice: cele două războaie mondiale", spune ministrul italian.
Pe de altă parte, Crosetto recunoaşte: „Din păcate, mă tem că Putin vrea toată Ucraina şi, mai mult, nimeni nu ne poate asigura că se va opri la Ucraina. Este clar că are în minte o ordine internaţională, în care cine este mai puternic, dacă şi când vrea, ia celelalte ţări".
Prin urmare, nu ar trebui să fie oprit imediat, în maniera războinică pe care o indică Macron? - a fost întrebat Crosetto.
„Nu, atunci riscăm să ajungem la un punct de unde nu ne mai putem întoarce. La fel cum am fi făcut-o dacă Putin ar fi pus în vizorul său şi ţările baltice sau Polonia, ceea ce nu este deloc imposibil. În acel moment, NATO ar avea obligaţia, înscrisă de articolul 5 al Tratatului Atlantic, de a se desfăşura militar de partea ţării NATO care este atacată”, a spus ministrul.
Oficialul italian, a cărui ţară este printre cele care nu şi-au îndeplinit obiectivul de a aloca 2 la sută din PIB pentru cheltuielile de apărare, spune că dacă vine Trump din nou la putere, există riscul de a fi „dată afară” de sub umbrela de securitate colectivă şi de aceea cere ca cheltuielile pentru apărare să nu mai fie puse la socoteală în regulile europene de calcul al deficituluiu public.
Săptămâna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Rusia trebuie împiedicată să câștige războiul din Ucraina, indicând că în cazul unui succes nu există garanții că țările vecine, inclusiv România și Republica Moldova, nu vor fi în pericol într-un scenariu în care Moscova și-ar atinge obiectivele strategice.
Liderul de la Elysee a vorbit din nou despre posibilitatea trimiterii de trupe NATO pe teren în țara invadată, apreciind într-un interviu publicat de The Economist că va trebui să „ne punem problema" dacă Moscova „va reuşi să străpungă linia frontului" şi dacă autorităţile de la Kiev o cer.
7
46
