Peste capul unui procuror, ghilotina a cazut brutal, fara proces, fara drept la aparare. Executia sumara este opera unui sistem la picioarele caruia un fost presedinte s-a predat cu miinile la ceafa.
Procurorul Vasile Doana a aflat ca nu e bun de sefia Parchetelor Militare. Inca nu stie cu precizie de ce. Sigur este doar ca nu corespunde. Oficial, nu i se reproseaza nimic. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justitiei fara sa-si argumenteze decizia. Ulterior, seful statului a respins si el propunerea, invocind avizul negativ al CSM.
Nici unii, nici altii nu spun unde a gresit Doana, daca a gresit. In lipsa unor acuzatii precise, sistemul l-a gasit, totusi, vinovat. Doana e rau, dar nu stim de ce. Kafka, frate!
Intre timp, l-au lucrat ca dupa manualul Securitatii. In ziua audierii la CSM, a aparut ca din intimplare un articol care desfiinta activitatea procurorului. In ziua in care Basescu respingea si el propunerea, o agentie de stiri publica, tot ca din intimplare, o lunga nota informativa plina cu insinuari.
Intre timp, bufnitele de la Cotroceni l-au auzit pe mai-marele procurorilor, Ilie Botos, picurind otrava in urechea presedintelui.
De ce nu era, totusi, bun nefericitul Doana? In primul rind, anchetase ca un catir dosarul RAFO sub regimul PSD. L-au somat sa se opreasca. Nu s-a oprit si i-au luat ancheta.
Ulterior, Ilie Botos s-a urcat cu fundul pe dosar si s-a coborit repede cind s-a schimbat puterea. Doana a trimis in judecata doi sefi de la SRI Prahova, tot intr-un dosar legat de contrabanda cu produse petroliere.
A refuzat o mita de 100 de mii de dolari. Semne de boala grava si incurabila. In general, Doana nu este bun pentru o functie-cheie in sistemul de justitie pentru ca ii lipsesc cu desavirsire butoanele de manevra.
Pentru serviciile secrete si pentru fostul procuror militar Ilie Botos, om al sistemului cu stele si epoleti, numirea lui Vasile Doana la Parchetele Militare ar fi insemnat inca un pas spre descompunere. Doana risca sa devina un al doilea DNA, amenintind grav linistea generalilor cu dosare in lucru sau cu trecut penal bine ascuns prin arhivele militare.
Nota informativa publicata joia trecuta de agentia de stiri arata ca serviciile secrete au trecut la ofensiva cind vine vorba despre numiri in pozitii-cheie ale unor personaje care scapa oricarui control. Este apoi prima victorie clara a lui Ilie Botos, omul trecutului, in fata ministrului Justitiei si este prima data cind cuvintul sau bate la Cotroceni cuvintul Monicai Macovei.
Traian Basescu s-a jurat ca, la sfirsitul mandatului sau, nu va rosti celebrul „m-au invins". Asistam insa la sfisitul unui prim razboi, incheiat cu invinsi si invingatori.
Cine a cistigat si cine a pierdut din crincena batalie pentru numirea procurorului Vasile Doana la sefia Parchetelor Militare? Daca si-ar trata preventiv inceputul de cataracta politica, seful statului ar vedea ca „sistemul ticalosit" a repurtat o mica, dar pretioasa victorie.
Printre cei care isi freaca miinile pe linga esafodul executiei lui Doana ii putem ghici pe Ilie Botos, procuror general, si pe Radu Timofte, seful SRI-ului mult laudat la Cotroceni.
Monica Macovei si Traian Basescu au pierdut increderea reciproca, iar seful statului a ratat sansa numirii unui al doilea Morar in sistemul de justitie.
Tratat superficial, episodul ar putea trece in categoria incidentelor minore. In fond, ce mare scofala ca Basescu a respins o propunere a ministrului Justitiei? La o analiza atenta, raspunsul este cit se poate de grav. Episodul Doana l-a obligat pe seful statului sa aleaga, ca de fiecare data, intre doua sisteme.
Intre vointa de reforma a ministrului Justitiei si interesele obscure ale serviciilor secrete, intre profesionisti si executanti, intre Uniunea Europeana si Romania lui Ceausescu. Pina acum, in marile pariuri, Basescu a mizat corect. De aceasta data, prin metoda de lucru, s-a intors periculos cu fata spre trecut, ametit de aburii serviciilor secrete.
