Deficitul de protectie al romanilor, ca diferenta intre resurse si nevoi, este de circa 172 miliarde lei noi (40 miliarde euro), a declarat miercuri Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, care si-a aratat uimirea fata de faptul ca romanii nu pun mare accent pe asigurarile de viata.

Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor spune ca introducerea cotei unice a creat intr-un anumit segment al populatiei, respectiv clasa medie, resurse financiare care au contribuit totusi la cresterea segmentului asigurarilor de viata.

Potrivit estimarilor ING Asigurari de Viata, deficitul de protectie al populatiei (potentialul de asigurare al populatiei) este in prezent de peste 40 miliarde euro. Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, a precizat ca in ultimii ani nivelul datoriilor romanilor a crescut, oamenii cumpara foarte mult si chiar isi asigura proprietatile dar iau mai putin in considerare viata.

“Oamenii sunt tentati sa cumpere tot mai mult si chiar sa-si asigure proprietatile, bunurile, dar foarte greu se gandesc la asigurarea de viata sau la protectia financiara de care au nevoie”, a declarat Bram Boon la seminarul "Datoriile cresc. Cum ne construim securitatea financiara?", organizat de Ziarul Financiar.

Situatia actuala a segmentului asigurarilor de viata

Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a evidentiat insa ca anul trecut, dupa circa trei ani de stagnare, piata asigurarilor de viata a crescut. Presedintele CSA spune ca in 2005, pe segmentul asigurarilor de viata valoarea primelor brute subscrise a fost de circa 1,038 miliarde lei, in crestere cu 28% in termeni reali fata de anul 2004.

Exprimate in moneda unica europeana, primele subscrise din asigurari de viata au reprezentat anul trecut 282 milioane euro, la cursul de la sfarsitul perioadei.

Potrivit datelor CSA, si anul trecut s-a mentinut fenomenul de concentrare a pietei, 8 societati controland peste 88% din volumul tranzactiilor efectuate pentru asigurarile de viata.

Din analiza datelor transmise de cele 22 de societati care au raportat subscrieri pentru asigurari de viata, cea mai mare pondere este detinuta de clasa I, respectiv asigurari de viata, anuitati si asigurari de viata suplimentare, care reprezinta 64% din total, in crestere cu 31,5% fata de anul 2004.

Crisan a mentionat ca valoarea acestora a fost de 663 milioane lei, respective 180 milioane euro.

“Avand in vedere faptul ca peste 90% din numarul total de contracte de asigurari de viata in vigoare la sfarsitul anului 2005 provine din aceasta clasa, se poate aprecia ca acestea sunt, in general, de valori mici”, a declarat Nicolae Crisan.

La sfarsitul anului trecut, potrivit datelor prezentate de presedintele CSA, erau in vigoare aproximativ 5,58 milioane de contracte de asigurari de viata, cu circa un milion mai multe decat volumul inregistrat in 2004, iar ponderea asigurarilor de viata in totalul pietei de asigurari a crescut cu 2% pana la 23,5%.

Presedintele CSA a evidentiat ca cea mai mare rata de crestere, de 780% fata de anul 2004, a fost inregistrata de clasa asigurarilor permanente de sanatate, dar atentioneaza ca acest avans nu este rezultatul unor subscrieri semnificative, ci al reincadrarii, in clasa actuala de asigurari permanente de sanatate, a unor produse considerate clasice pe clasificatia anterioara.

Ponderea acestei clase ramane insa la un nivel nesemnificativ de doar 0,3% din totalul asigurarilor de viata.

Nicolae Crisan spune ca aceste polite au un mare potential de dezvoltare, mai ales ca urmare a implementarii legislatiei privind asigurarile private de sanatate, acelasi trend de crestere fiind estimat si pentru asigurarile traditionale, pe fondul cresterii in continuare a creditarii.

Crisan spune ca impozitarea intermediarilor in piata asigurarilor cu 16% va afecta negativ activitatea acestora, tinand cont de faptul ca 80% sunt microintreprinderi.

Pe de alta parte, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor recunoaste ca introducerea cotei unice a creat intr-un anumit segment al populatiei resurse financiare.

“Pentru un anumit segment al populatiei, respectiv pentru clasa mijlocie, cota unica a generat anumite resurse financiare. Aceasta clasa are cultura si educatia necesare incheierii de asigurari. Am spus mereu ca cresterea asigurarilor de viata este unul dintre indicatorii nivelului de trai”, a mentionat Crisan.

Creditul ipotecar isi va majora ponderea in totalul creditelor populatiei

Florian Neagu, sef al serviciului de riscuri macroprudentiale din Directia de stabilitate financiara a Bancii Nationale a Romaniei, considera ca numarul redus de polite de viata poate fi explicat prin “legile psihologice, cele de satisfacere a nevoilor imediate, precum electrocasnice, masina, casa etc”.

“Pana nu vom parcurge aceste etape, orientarea populatiei catre asigurari va ramane la un nivel mai scazut decat este in alte tari”, a precizat Neagu.

Oficialul BNR a evidentiat ca indatorarea populatiei a crescut si ca aceasta tendinta se va mentine, dar ca oamenii au reusit sa se descurce. Neagu este de parere ca in urmatorii ani creditul ipotecar va ocupa o pondere mai mare in totalul creditelor romanilor, ceea ce va conduce si la o crestere a sectorului asigurarilor.

“In tarile membre ale Uniunii Europene, creditul ipotecar detine 70% din totalul de credite iar cel de consum detine 30%. La noi este invers, dar in urmatorii ani, creditul ipotecar isi va majora ponderea”, a estimat reprezentantul BNR.