Artistii romani au reusit adesea sa scandalizeze autoritatile si puritanii

Provocati, provocati, tot va mai ramine ceva!

de Ioana Calen     Cotidianul
Vineri, 28 iulie 2006, 0:00


In arta, unii considera ca cea mai buna metoda sa atragi atentia asupra unei lucrari, carti, album sau oricarui alt tip de produs cultural este sa iti insotesti demersul cu un mic scandal sau macar sa ai citeva reactii ceva mai violente in rindul colegilor de breasla, criticilor sau in presa. Nu conteaza daca scandalul este stirnit intentionat sau se declanseaza in mod spontan.

Efectul este garantat. Cu cit vorbeste mai multa lume despre tine (daca se discuta cu vocea putin mai ridicata si in contradictoriu, cu atit mai bine) cu atit devii mai cunoscut. Pe de alta parte, diferitele structuri ale statului s-au opus dintotdeauna libertatilor pe care si le-au luat artistii in a-si provoca semenii.

Jos cenzura!

In muzica, lucrurile sint ceva mai simple, pentru ca mijloacele de promovare sint mult mai puternice decit in cazul artei plastice, a teatrului sau a literaturii. O piesa difuzata in heavy rotation (perioada de promovare a unui single, cind piesa este difuzata aproximativ o data pe ora la posturile muzicale) are mai multa audienta decit zece expozitii de pictura sau decit trei carti la un loc.

La un concert Luna Amara, Implant Pentru Refuz sau Parazitii se aduna mai multa lume decit la toate vernisajele de pictura sau lansarile de carte din Bucuresti intr-un an. In acest context, un scandal precum cel dintre Parazitii si CNA de acum citiva ani are un impact foarte mare.

Un exemplu de luare de atitudine si solidaritate a fost videoclipul trupei „Jos cenzura!“, in care au aparut, pe linga membrii Cheloo si Ombladon de la Parazitii, vedete ca Andrei Gheorghe, Mircea Toma sau Adrian Despot de la Vita de Vie.

Videoclipul a fost o replica pentru decizia CNA de a cenzura videoclipuri precum „Milionari de weekend“, „Bad Joke“ sau „Praf“.

„Disident, fii disident“

Membrii trupei Luna Amara au inceput sa devina constienti de propria lor valoare si de felul in care autoritatile din Romania stiu sa raspunda la provocari in momentul in care le-au fost taiate microfoanele. Mai intii la concertul de Ziua Europei din mai 2003 si apoi la Bacau in 2004.

Si cind, fara nici un motiv, nu au mai primit onorariul, la concertul de la Alba Iulia de la 1 decembrie 2004 pentru „instigare la plecarea din tara“. Au avut insa „maxima satisfactie de a demasca, prin versurile provocatoare, acei indivizi care inca se mai credeau in lumea de dinainte de ‘89“, dupa cum spune Mihnea Blidaru, solistul trupei.

Intregul discurs al celor de la Luna Amara este perceput ca o provocare pentru ca incearca sa „obisnuiasca ascultatorul cu atributul complexitatii“, ne explica Mihnea.

„Noi vorbim, in versuri, despre aceste sentimente diferite, despre motivatiile unor acte si gesturi, despre prejudecati, clisee, dragoste, religie, evenimente actuale sau mai putin actuale, fenomene sociale, ura, putere, politica, ignoranta, ipocrizie, coruptie, altruism, prietenie“, completeaza el.

„Tot ce esti e tot ce ai“

Cei de la Luna Amara instiga la spirit critic si un astfel de discurs nu este foarte usor de digerat pentru multi compatrioti. „Protestul este vital pentru sanatatea unei democratii. Revolta noastra este motivata si de faptul ca multi tineri se rateaza definitiv in incercarea de a fi cine le spune televizorul sa fie“, spune Mihnea.

O tinta constanta a atacurilor celor de la Luna Amara au fost politicienii („Ce-ai votat? Ce-ai votat?/Cum se face c-ai uitat?/Ai uitat!/De cei ce au murit/Ca sa-ti fie bine tie/ Si miroase a prostie/In intreaga Romanie“). Versurile cu tenta politica le-au facut necazuri inainte de 2004, din partea unor „indivizi servili puterii de atunci“, dupa cum spune Mihnea.

„Cenzura lor n-a facut altceva decit sa ne aduca in prim-plan, dovedindu-ne ca facem parte dintr-o societate in care mentalitatea fricii de libera exprimare nu a disparut inca“, completeaza trompetistul de la Luna Amara.

Intelege si constientizeaza

„Incepem ofensiva directa de iritare/A celor ce se cred conectati/La linii de inalta tensiune morala/Cind de fapt ei sint scufundati intr-o mizerie totala“. Acestea sint primele versuri de pe ultimul album Implant Pentru Refuz, intitulat „Oameni fara fete“. Sute de fani le-au asimilat si le cinta la fiecare concert.

Felul agresiv in care cei de la Implant Pentru Refuz spun lucrurilor pe nume le-a adus o popularitate imensa in rindul tinerilor si le-a atras antipatii in rindul parintilor conservatori. „Nu cred ca as mai auzi, la concerte, refrenul repetat de public de foarte multe ori dupa terminarea piesei daca nu ar fi vorba despre o buna intelegere a lor si de constientizarea mesajului.

In momentele astea iti dai seama ca ei au fost intreaga piesa acolo, cu tine“, spune Ovidiu Takacs, vocalul de la IPR. „Faptul ca versurile noastre nu vorbesc de statul la soare si datul din buric prin discoteci face ca mesajul nostru sa fie de alta natura, strict directionat spre un auditoriu care nu doarme. Provocarea consta in a intelege si a constientiza“, completeaza el.

O alta trupa usor subversiva in mesaj este Blazzaj, care are acelasi textier cu cei de la IPR, Octavian Horvath.

Sexul lui Mozart

In artele plastice, primul episod de dupa 1989 care a stirnit reactii violente in presa si in rindul intelectualilor de dreapta a fost expozitia „Sexul lui Mozart“, care a avut loc cu ocazia implinirii a o suta de ani de la moartea compozitorului, pe 5 decembrie 1991.

Initiatorii acestei expozitii au fost Calin Dan, Iosif Kiraly si Dan Mihalteanu, care functionau atunci cu numele „Subreal“. Unul dintre motivele pentru care a fost organizata expozitia a fost ca, „la ora aia, problema eroticului si a sexului in cultura si arta era tratata cu circumspectie si conservatorism“, dupa cum spune Calin Dan.

Titlul expozitiei, precum si afisul, care continea o imagine a lui Mozart in care peruca se metamorfoza intr-un penis, erau extrem de provocatoare la momentul si in contextul respectiv. „In comentariile din literatura de specialitate se specifica intotdeauna ca muzica lui Mozart este angelica, spirituala, usor jucausa.

Pe de alta parte, Mozart era notoriu ca un tip lubric si foarte erotic“, explica artistul. La expozitie au participat aproape 100 de artisti, cu lucrari din mai multe zone ale artelor vizuale: picturi erotice, religioase, fotografii, grafica, instalatii.

Lucrarea lui Calin Dan consta intr-o perdea din prezervative, proaspat importate din Uniunea Europeana, care se numeau chiar „Europa“. Presa a avut o reactie foarte ofensata la aceasta expozitie. S-a scris ca artistii au incercat sa isi bata joc de martirii Revolutiei si de postul Craciunului.

Singura dezbatere civilizata pe aceasta tema a fost organizata de „Dilema“ si coordonata de Alex. Leo Serban si H.-R. Patapievici.
Continuarea in Cotidianul


















90 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri