Uniunea Europeana pierde din ce in ce mai multe pozitii in relatiile cu Rusia, motiv pentru care se impune elaborarea unei strategii unice pentru toate statele Uniunii Europene, pentru ca forul comunitar sa isi poata apara interesele in dialogul cu Moscova, se arata intr-un raport al Consiliului European pentru Relatii Externe, dat publicitatii miercuri, la Bruxelles.

Raportul arata ca doar cateva tari din Uniunea Europeana se incumeta sa adopte o linie dura fata de Rusia, altele se situeaza chiar pe pozitii pro-moscovite, iar majoritatea statelor membre pledeaza pentru pragmatism si afaceri profitabile cu Kremlinul.

Potrivit analizei Consiliului European pentru Relatii Externe, Rusia provoaca, in cadrul Uniunii Europene, sciziunea cea mai puternica, de cand fostul ministru american al Apararii, Donald Rumsfeld, a impartit Europa in "veche" si "noua" in timpul pregatirilor pentru ofensiva SUA in Irak, din martie 2003.

In prezent, Rusia este cea care da tonul in relatiile cu Uniunea Europeana, iar atunci cand nu ajunge la un compromis cu institutiile comunitare, prefera sa isi rezolve problemele la nivel bilateral, cu statele Uniunii.

Autorii raportului afirma ca Grecia si Cipru sunt "caii troieni" in Uniunea Europeana, guvernele celor doua tari luand, adesea, pozitii apropiate de interesele Rusiei.

Pe de alta parte, ei includ Polonia si Lituania in randul "noilor combatanti ai Razboiului Rece", deoarece aceste state isi exprima deschis adversitatea fata de Rusia si sunt dispuse sa recurga la dreptul lor de veto pentru a bloca negocierile dintre Bruxelles si Moscova.

Germania, Franta, Italia si Spania sunt desemnate drept "partenerii strategici" ai Rusiei, aceste tari avand relatii bilaterale speciale cu Kremlinul, care uneori contravin scopurilor comune ale UE, spre exemplu, in politica energetica si in relatiile fata de vecinii ex-sovietici din Rasarit (Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Belarus).

Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia si Portugalia sunt incluse in categoria "pragmaticilor prietenosi", care in relatiile cu Moscova, pun afacerile inaintea politicii.

Romania face parte, alaturi de Marea Britanie, Cehia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Olanda si Suedia, dintre tarile aflate in categoria "pragmaticilor distanti", care se raporteaza critic la Rusia din cauza situatiei drepturilor omului si a derapajelor democratice, dar care, cu toate acestea, incearca sa faca afaceri cu Moscova.

Raportul recomanda Uniunii Europene sa ceara Moscovei sa respecte toate acordurile si toate standardele internationale pe care si le-a asumat, dar si sa conditioneze prezenta Rusiei in G8 de modul de respectare a acestora. In cazul in care Moscova nu va accepta cooperarea, celelalte state puternic industrializate ar trebui sa se intalneasca in vechea formula G7, atrage atentia raportul.

In plus, tarile Uniunii Europene trebuie sa acorde Comisiei Europene dreptul de a aproba dinainte acordurile energetice si prerogative in utilizarea legilor Uniunii in domeniul concurentei, la verificarea afacerilor energetice cu Moscova.

Consiliului European pentru Relatii Externe (ECFR) a fost infiintat in octombrie cu scopul de a promova o politica externa „mai coerenta si mai viguroasa” a UE astfel incat sa raspunda „incercarilor globale” tot mai numeroase.

Printre cele 50 de personalitati europene care au infiintat noul organism se numara fosti premieri, presedinti, parlamentari, ministri si intelectuali din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, intre care Martti Ahtisaari, Giuliano Amato, Emma Bonino, Jean-Luc Dehaene, Joschka Fischer, Bronislaw Geremek, Chris Patten, Dominique Strauss-Kahn.