Departamentul pentru Afaceri Europene a finalizat, luni, analiza asupra decretului-lege italian si a transpunerii directivei 38/2004 privind dreptul la libera circulatie si sedere in legislatia din Peninsula si a identificat trei deficiente majore, care dau posibilitatea aplicarii abuzive a reglementarilor, se arata intr-un comunicat postat pe site-ul DAE.

DAE a constatat ca motivele imperative de siguranta publica pe baza carora poate fi dispusa masura expulzarii sunt definite ca fiind "mai cuprinzator decat permite directiva" si nu se numara printre motivele pentru care directiva permite aplicarea imediata a masurii expulzarii.

Mai mult, "sanctiunile penale prevazute pentru neprezentarea persoanelor expulzate la consulatul italian din statul de origine al celui expulzat sunt disproportionate in raport cu abaterea administrativa si nu tin seama de mai larga varietate de situatii care se pot ivi in legatura cu aceste aspecte".

Doua dintre aceste motive au fost prezentate si intr-o scrisoarea trimisa de Ministerul Afacerilor Externe, la data de 5 octombrie, comisarului europena pentru Justitie si Afaceri Interne, Franco Frattini.

Ministrul de externe Adrian Cioroianu a aratat ca exista doua deficiente juridice ale decretului-lege italian. Prima consta in justificarea expulzarii pe baza antecedentelor penale, care, potrivit directivei europene, nu reprezinta un motiv in sine.

Cea de-a doua deficienta se refera la termenul avut la dipozitie pentru expulzare. Directiva europeana permite exceptii de la cele 30 de zile stabilite, insa decretul italian introduce acele "motive imperative de siguranta publica" ce permit grabirea procedurii de expulzare.

Cea de-a treia deficienta semnalata de Departamentul pentru Afaceri Europene se refera la situatia in care un roman expulzat este gasit pe teritoriul italian in perioada de interdictie fara sa fi notificat consulatul italian de la Bucuresti. Intr-un asemenea caz, un cetatean roman este pasibil de pana la trei ani de inchisoare.

Punctul de vedere al Guvernului roman va fi comunicat Comisiei Europene "in functie de raspunsul acesteia la scrisoarea adresata la data de 5 noiembrie 2007 de catre ministrul afacerilor externe comisarului pentru justitie, libertate si securitate, Franco Frattini".

Autoritatile romane estimeaza ca vor primi raspunsul lui Frattini in doua saptamani de la trimiterea scrisorii.