România rămâne, în ciuda tuturor eforturilor depuse de asociațiile de pacienți în ultimii ani, o țară în care nu este posibilă donarea de plasmă în vederea fabricării de medicamente. Din cauza faptului că țara noastră este departe de ceea ce se colectează în alte state, pacienții rămân vulnerabili în ceea ce privește accesul la tratament, doar un număr infim având acces la tratament cu imunoglobulină.
Donarea de plasmă salvează vieți
Plasma poate fi colectată în două feluri:
- prin donare directă – câte 800ml de plasmă;
- prin recuperarea plasmei din sângele donat – câte aprox. 280ml de plasmă.
În fiecare an, la începutul lunii octombrie, în lume este celebrată Săptămâna conștientizării importanței donării de plasmă, cu scopul de a informa și educa populația cu privire la rolul vital al acestei componente a sângelui.
În această perioadă, se desfășoară diverse evenimente și campanii de comunicare menite să exprime recunoștința față de donatorii de plasmă din întreaga lume pentru contribuția lor semnificativă la salvarea de vieți umane și pentru a încuraja donarea de plasmă. De asemenea, se dorește sublinierea importanței plasmei în producția de medicamente care, în unele cazuri, reprezintă ultima șansă de supraviețuire pentru pacienții care suferă de afecțiuni precum imunodeficiențe primare și secundare, neuropatii, boli autoimune, hemofilie sau boli rare.
Ce reprezintă plasma și care sunt terapiile derivate din aceasta? Plasma constituie cea mai importantă componentă a sângelui uman, reprezentând aproximativ 55% din totalul sângelui. Compoziția sa cuprinde apă, săruri, enzime, anticorpi și alte proteine esențiale pentru funcționarea organismului uman. De fapt, 90% din conținutul plasmei este apă, iar aceasta servește drept vehicul pentru transportul celulelor și altor substanțe vitale în corpul uman. Funcțiile plasmei sunt diverse, incluzând coagularea sângelui și tratamentul unor boli.
Din plasma sanguină, prin procese de prelucrare și fracționare, pot fi obținute terapii esențiale pentru aproape 300.000 de pacienți în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, există un deficit semnificativ de plasmă necesară pentru a satisface cererea întregii comunități europene, care se bazează în mare măsură pe importul plasmei deficitare din țări terțe, în special SUA. Asigurarea tratamentului necesar pentru un singur pacient necesită multiple donări de plasmă ce variază de la 130 de donări pe an pentru un pacient cu imunodeficiență primară și poate ajunge chiar la 1200 de donări pe an pentru un pacient cu hemofilie.
„În acest context, este important să le explicăm oamenilor de ce este atât de important să doneze plasmă, deși este poate o componentă sanguină mai puțin cunoscută publicului larg, spre deosebire de donarea de sânge. Din plasma donată și apoi prelucrată și fracționată se pot obține medicamente importante pentru mulți pacienți, precum imunoglobulinele, albumina sau factorii de coagulare a sângelui. Dorim să atragem atenția asupra importanței donării de plasmă și să încurajăm dezvoltarea unor soluții sustenabile care să răspundă cererii din ce în ce mai mari de plasmă care există la nivelul Europei, dar și să le mulțumim donatorilor pentru suportul lor vital”, declară Otilia Stanga, președintele Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID).
Doar 2% dintre pacienții cu boli neurologice periferice au acces la tratament
La rândul lor, pacienții cu boli neurologice periferice spun că cei mai mulți dintre ei nu au alternativă la tratamentul cu substanțele extrase din plasma colectată de la donatori, cum ar fi imunoglobulina.
„Pacienții pe care îi reprezentăm au nevoie de substanțele extrase din plasmă pentru a preveni instalarea unor dizabilități severe ireversibile sau chiar pentru a rămâne în viață”, artă reprezentanții pacienților.
Pentru că în lume nu se colectează suficientă plasmă, adeseori pacienții din Europa se confruntă cu întârzieri în accesul la tratament, cum ar fi cel cu imunoglobulină. Însă dacă în țări ca Franța, Italia sau Spania, deficitul este de 5-10%, în România crizele sunt frecvente și acute, iar pacienții ajung adesea în situații disperate.
Un studiu derulat de asociația pacienților cu boli neurologice periferice a arătat că în 2021, doar 2,22% dintre pacienții români au beneficiat de măcar jumătate din doza minimă stabilită de Ministerul Sănătății, în scădere față de 2020 (8,45%) și respectiv 2019 (10,38%). Între timp, pacienții ne semnalează că situația nu s-a îmbunătățit semnificativ...
„Dorim să lansăm pe această cale un apel pentru implicarea tuturor, a publicului, a donatorilor, a pacienților, al familiilor lor, personalului medical și al reprezentanților autorităților pentru a înțelege importanța donării de plasmă, a demarării colectării de plasmă pentru fracționare, procesul tehnologic complex de obținere a tratamentului vital mai multor mii de pacienți români”, arată reprezentanții pacienților.
„Asigurarea accesului la tratament asigură reducerea mortalității pacienților acuți cu peste 30% și a invalidității ireversibile cu peste 20%. Sunt cifre care vorbesc despre sute de oameni care mor și alte sute care devin invalizi în mijlocul nostru, deși pentru ei există un leac. Vă invităm pe toți să deschidem ochii și să aducem pe agenda publică a autorităților situația lor. Îi invităm pe cei generoși să întindă mâna și să doneze plasma atât de necesară salvării de vieți. Și, nu în ultimul rând, invităm Ministerul Sănătății să scoată de sub tăcere problema gravă a reformei sistemului de colectare a plasmei în România și nevoia unei Strategii naționale a sângelui și plasmei”, a declarat Marian Ciopec, președintele Asociației Române a Bolnavilor cu Neuropatii Periferice.
0
0
