Președintele chinez Xi Jinping nu a susținut revendicările Japoniei asupra Insulelor Kurile în timpul discuțiilor avute la Moscova cu Vladimir Putin, marcând o schimbare de poziție a Beijingului, relatează agenția japoneză Kyodo, citând o sursă din interiorul guvernului chinez familiară cu discuțiile.
Potrivit sursei citate, Xi i-ar fi spus în timpul vizitei oficiale pe care a făcut-o în Rusia luna trecută că China „nu ia partea nimănui” în disputa teritorială dintre Moscova și Tokyo, o schimbare a poziției exprimate de Mao Zedong cu zeci de ani în urmă.
„Schimbarea poziției Chinei ar putea face și mai dificilă ajungerea la o înțelegere în privința disputei de decenii întrucât este puțin probabil ca Moscova să facă concesiuni asupra problemei, acum că are sprijinul Beijingului”, notează agenția Kyodo.
Informația apărută în presa japoneză a fost imediat sesizată de cea din Rusia, TASS, una dintre agențiile de presă ale statului rus, amintind că „Mao Zedong și-a exprimat sprijinul pentru Japonia în această problemă în 1964, iar de atunci China nu a mai ridicat această problemă”.
Mai exact, fondatorul Chinei comuniste a transmis în anul respectiv unei delegații a Partidului Socialist Japonez care a sosit la Beijing că Insulele Kurile „ar trebui să fie înapoiate”, declarând practic sprijinul țării sale în disputa care datează de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
De unde provine disputa dintre Rusia și Japonia în privința Insulelor Kurile
Uniunea Sovietică a ocupat aceste insule în ultimele zile ale conflictului, după ce a lansat o ofensivă militară uriașă împotriva Japoniei, unii istorici considerând că aceasta a avut o contribuție cel puțin la fel de mare în decizia împăratului Hirohito de a ordona capitularea precum cea a lansării bombelor nucleare asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki de către Statele Unite.
Invazia declanșată de sovietici pe 9 august 1945 a dus la cucerirea rapidă a Manciuriei, o zonă vitală pentru aprovizionarea Japoniei cu resurse naturale, și a distrus puternica armată japoneză staționată în regiunea aflată la nord de Peninsula Coreeană.
Moscova și Tokyo nu au semnat niciodată un tratat de pace după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ci doar un armistițiu, în condițiile în care invazia rusească a venit în pofida unui acord de neagresiune militară semnat între cele două părți în 1941.
Agenția Kyodo notează că pe hărțile din China Insulele Kurile, ocupate la rândul lor în timpul atacului sovietic din 1945, sunt descrise ca fiind „ocupate de Rusia”.
În 1951 Japonia a renunțat la suveranitatea asupra unora dintre insule ca parte a Tratatului de la San Francisco însă afirmă că acesta nu a vizat niciodată insulele Etorofu, Kunashiri, Shikotan și Habomai ce fac parte din arhipelag.
Tensiuni între Rusia și Japonia după izbucnirea războiului din Ucraina
Disputa teritorială asupra insulelor, despre care Rusia spune că îi aparţin şi pe care Japonia le numeşte „teritoriile sale nordice”, a cunoscut o nouă escaladare după ce Japonia s-a aliniat sancțiunilor decise de Occident împotriva Moscovei ca urmare a declanșării războiului împotriva Ucrainei.
Rusia a oprit negocierile privind un tratat de pace formal cu Japonia pe 21 martie după ce Tokyo a impus ample sancțiuni împotriva sa, inclusiv în ceea ce privește exporturile de semiconductori, componente vitale pentru industria rusă de apărare.
Într-un document diplomatic publicat pe 22 aprilie, Ministerul de Externe de la Tokyo a calificat cele patru mici insule din nordul arhipelagului drept „ocupate ilegal” de Rusia după ce cu două zile în urmă Japonia revocase clauza națiunii celei mai favorizate acordate Rusiei.
De asemenea, cele două țări și-au expulzat reciproc diplomați după izbucnirea războiului din Ucraina și escaladarea tensiunilor legate de Insulele Kurile.
Înspre sfârșitul anului trecut guvernul japonez a anunțat un buget record pentru apărare în contextul tensiunilor tot mai mari cu Rusia, dar și China.
În luna decembrie Rusia a acuzat Japonia de abandonarea deceniilor de politică pacifistă şi adoptarea unei „militarizări nestăvilite”, reacţionând astfel la planul de apărare în valoare de 320 de miliarde de dolari anunțat cu o săptămână înainte de premierul japonez Fumio Kishida.
În luna februarie a acestui an Moscova a acuzat de asemenea Japonia de „rusofobie” din cauza poziționării guvernului de la Tokyo în privința războiului din Ucraina.
Urmărește ultimele evoluții din a 404-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.
6
12
