Ministerul Apărării al Japoniei a cerut miercuri un nou buget anual record, subliniind că lumea se confruntă cu „cele mai mari provocări de la Al Doilea Război mondial”, cu referire directă la Rusia şi China, transmit AFP și Agerpres.
Tokyo îşi propune în special să amelioreze capacităţile rachetelor sale de croazieră, să se doteze cu drone înarmate şi să dezvolte rachete hipersonice.
Cheltuielile militare ale Japoniei s-au majorat deja aproape constant în ultimul deceniu, dar ar urma să crească şi mai mult în anii următori pe fondul invaziei ruse în Ucraina şi al presiunii în creştere a Beijingului asupra Taiwanului.
Comunitatea internaţională se confruntă cu „cele mai mari provocări de la Al Doilea Război mondial” şi „ceea ce se petrece acum în Europa se poate întâmpla” în Asia-Pacific, a subliniat miercuri Ministerul Apărării.
El cere, în consecinţă, un buget de 5.590 miliarde de yeni (40 miliarde de euro) pentru exerciţiul financiar 2023/2024 care va începe la 1 aprilie viitor, sumă echivalentă cu o creştere de 2% faţă de bugetul iniţial pentru anul fiscal în curs. Suma definitivă va fi probabil mai mare, la fel ca în exerciţiul financiar actual, care a depăşit în final 6.000 de miliarde de yeni după suplimentări repetate.
Japonia vrea să-și dubleze bugetul acordat Apărării
Partidul Liberal-Democrat (PLD, dreapta naţionalistă) aflat la putere îşi propune să aducă bugetul apărării la 2% din PIB în termen de cinci ani, pentru a ajunge la 10.000 miliarde de yeni (72 miliarde de euro la cursul actual).
Un astfel de salt ar putea propulsa Japonia pe locul al treilea în lume în ce priveşte cheltuielile militare, după Statele Unite şi China.
Până acum, Japonia respecta o regulă tacită potrivit căreia cheltuielile militare să fie plafonate în jurul a 1% din PIB. Japonia găzduieşte numeroase baze americane şi este plasată sub umbrela nucleară a Statelor Unite, însă, dată fiind Constituţia sa pacifistă din 1947, nu poate dispune de o armată proprie şi investiţiile sale militare sunt teoretic limitate la mijloace defensive.
Aceste restricţii încep totuşi să fie contestate, iar vechiul proiect al PLD de revizuire a Constituţiei pentru clarificarea şi lărgirea misiunilor Forţelor de autoapărare japoneze a fost recent repus în discuţie.
Tensiuni între Japonia și Rusia
Disputa teritorială asupra insulelor Kurile, despre care Rusia spune că îi aparţin şi pe care Japonia le numeşte „teritoriile sale nordice”, au împiedicat Tokio şi Moscova să ajungă la un tratat de pace care să pună capăt oficial ostilităţilor celui de-al doilea război mondial și a dus la o nouă escaladare a tensiunilor între Tokoy și Moscova după izbucnirea războiului din Ucraina.
Rusia a oprit negocierile privind un tratat de pace formal cu Japonia pe 21 martie după ce Tokyo a impus ample sancțiuni împotriva sa din cauza invadării Ucraina, urmând modelul statelor occidentale.
Într-un document diplomatic publicat pe 22 aprilie, ministerul de Externe de la Tokyo a calificat cele patru mici insule din nordul arhipelagului drept „ocupate ilegal” de Rusia după ce cu două zile în urmă Japonia revocase clauza națiunii celei mai favorizate acordate Rusiei.
De asemenea, cele două țări și-au expulzat reciproc diplomați după izbucnirea războiului din Ucraina și escaladarea tensiunilor legate de Insulele Kurile.
Pe 24 mai, Japonia a anunțat că a trimis în aer avioane de vânătoare după ce aeronave rusești și chineze s-au apropiat simultan de spațiul său aerian în ultima zi a întrunirii alianței „Quad” ce a avut loc la Tokyo și la care a participat și președintele american Joe Biden.
O zi mai târziu, un deputat de la Moscova a propus autorităților ca regiunea Sahalin de pe insula cu același nume controlată de Rusia să fie redenumită în „Insulele Rusești”.
1
5
