Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că sintagma „țări neprietenoase” față de Rusia este una incorectă, deși a intrat în limbajul rușilor de un an de zile, relatează TASS.
„Expresia 'țări neprietenoase' a intrat în conștiința noastră publică și în circulație. Nu reflectă cu exactitate realitățile existente. Se poate spune că nu reflectă deloc, pentru că avem elite neprietenoase într-un anumit număr de țări și conducători neprietenoși”, a declarat el la congresul Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia.
Liderul de la Kremlin a mai spus că sistemul politic din multe țări ale lumii „de multe ori ridică la vârf oameni cu un nivel de educație și cultură generală destul de scăzut, uneori ei nu înțeleg ce spun și fac”.
„Rezultatul, după cum știți, este evident. Munca lor este în detrimentul propriei populații și propriilor afaceri”, a conchis el.
În cadrul aceluiași eveniment, primul în care s-a întâlnit față în față cu unii dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina, Putin le-a recomandat acestora să investească în noi tehnologii, unități de producție și întreprinderi care să ajute Moscova să depășească „tentativele Occidentului de a distruge economia” țării.
Cum au apărut „țările neprietenoase” față de Rusia
Comentariile de acum ale lui Putin vin la mai bine de un an după ce guvernul rus a aprobat o listă cu ţări şi teritorii „neprietenoase” despre care afirmă că au întreprins acţiuni considerate ostile la adresa Rusiei, companiilor şi cetăţenilor ei.
Pe listă au fost incluse SUA, Canada, ţările membre ale Uniunii Europene, Marea Britanie (inclusiv teritoriile britanice Jersey, Anguilla, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar), Ucraina, Muntenegru, Elveţia, Albania, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, Norvegia, San Marino, Macedonia de Nord, precum şi Japonia, Coreea de Sud, Australia, Micronezia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan.
Guvernul de la Moscova mai anunța pe 7 martie 2022 că cei care au obligaţii valutare faţă de creditori străini din lista ţărilor neprietenoase le vor putea achita în ruble în contextul în care moneda națională a Rusiei se devalorizase puternic la momentul respectiv.
Ulterior, Rusia a anunțat diverse forme de sancțiuni și penalități pentru „țările neprietenoase”, Putin anunțând personal în data de 31 martie a anului trecut că acestea vor trebui să plătească importurile energetice rusești în ruble.
„Astăzi am semnat un decret care stabilește regulile de comercializare a gazelor naturale rusești cu așa-zise state neprietenoase”, declara el atunci, adăugând că „țările occidentale neprietenoase" față de Rusia vor trebui să deschidă conturi de ruble la băncile rusești pentru a plăti gazul.
Urmărește ultimele evoluții din a 386-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.
4
35
