Abia a fost președintele Klaus Iohannis în SUA și s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump. Dan Barna (USR-Plus), un alt candidat la prezidențialele de anul acesta, din România, urmează să se ducă și el la Washington. Între timp, Corina Rebegea, o cercetătoare româncă stabilită la Washington, a analizat, într-un interviu acordat HotNews, în capitala SUA, rezultatele întâlnirii Iohannis-Trump din 20 august.
Corina Rebegea este fellow in residence al Centrului pentru Analiza Politicii Europene - Center for European Policy Analisys, considerat acum cel mai prolific think tank american care analizează marile decizii care privesc Europa Centrală și de Est. CEPA a fost înființat în anul 2004 de Wess Mitchell, care a și fost apoi cooptat de Administrația Trump pe postul de Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs - asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice (oct. 2017-feb. 2019), funcție ocupată anterior de Victoria Nuland (în administrația Obama).
HotNews: Buna ziua, Corina! Mă bucur că m-ai primit aici, la sediul CEPA, suntem în mijlocul Washingtonului, nu departe de Casa Albă.
Corina Rebegea: Bună ziua! Mă bucur foarte mult că ai putut să vii să ne vizitezi și mă bucur pentru oportunitatea de a sta de vorbă.
HotNews: Tocmai a fost președintele Iohannis la Washington, se pregătește să vină chiar la CEPA și Dan Barna, un alt candidat la alegerile prezidențiale, din câte am înțeles. Cu ce ocazie vine el la CEPA, practic, ce-o să facă aici dl. Barna?
Corina Rebegea: Probabil că asta e o întrebare mai potrivită pentru dl. Barna. Aș vrea totuși să spun că CEPA organizează în fiecare an o conferință foarte mare dedicată Europei Centrale și de Est (CEPA Forum, pe 23 septembrie 2019, la Washington - n.r.) , la care invităm oficiali din toate țările din regiune și din România, evident, avem reprezentanți ai Guvernului și ai Președinției care au fost invitați să vorbească în paneluri, iar în public se întâmplă, se întâmplă ca anul acesta, ca și anul trecut, să vină și Dan Barna, probabil pe lângă alți parlamentari români.
Cheia în care mi-ai pus întrebarea nu cred că are legătură cu CEPA neapărat, CEPA este un think tank bipartizan și de obicei stăm în afara dezbaterilor politice interne din țările cu care lucrăm, ceea ce înseamnă că lucrăm cu toți actorii relevanți. De altfel, CEPA are o relație foarte bună cu președintele Iohannis, care este invitat la forum, evident, și cu care am lucrat în ultimii ani. Președinția României a găzduit evenimentele CEPA dedicate securității la Marea Neagră în ultimii 3 ani, lucru care sperăm să continue și spre viitor.
HotNews: Deci vor fi mai mulți invitați din România la forum...
Corina Rebegea: Da, sigur că da. Din partea Administrației Prezidențiale, din partea Guvernului, a Parlamentului României, de regulă lucrăm cu toți actorii relevanți.
HotNews: Dar numai Dan Barna cred că a confirmat...
Corina Rebegea: Deocamdată, din câte știu eu, da.
HotNews: Să revenim la vizita aceasta a președintelui Iohannis de aici de la Washington, ce v-a atras vouă atenția, din ceea ce s-a lăsat să se vadă?
Corina Rebegea: În primul rând, aș spune că e un lucru pozitiv că deja la 2 ani distanță față de prima vizita, prima întâlnire oficială între președintele Trump și președintele Iohannis s-a întâmplat a doua vizită. Simbolic, e foarte important pentru România și pentru felul în care ne ancorăm politica externă. Cred că spune foarte multe despre angajamentul nostru față de relația transatlantică, față de temele care sunt importante și pentru Statele Unite, dar și pentru NATO în general în ceea ce privește situația regională, securitatea din Marea Neagră și așa mai departe.
Mi s-a părut că a fost destul de puțin comunicată această vizită în prealabil, inclusiv temele de pe agendă, care sunt teme importante, nu complet suprinzătoare, pentru că ele există în agenda de discuții între SUA și România de mai mult timp. Poate că ar fi fost util pentru public să înțeleagă mai bine, mai în detaliu sau măcar să i se repete de ce e atât de importantă relația cu SUA, care sunt principalele dimensiuni, unde vrem să consolidăm relația, unde mai e nevoie să lucrăm mai mult. Poate ar trebui să vorbim mai mult despre Parteneriatul Strategic în termeni ușor digerabili de către publicul larg.
HotNews: Cu vizele? A fost acea declarație a Casei Albe care ne spune că președintele Trump ne va sprijini să devenim eligibili pentru Visa Waiver. Nu ne-a promis nimic concret și nici nu putea să o facă, pentru că decizia e la Congres.
Corina Rebegea: Absolut. Bineînțeles că președintele României și orice oficial român va aduce această temă în discuție cu interlocutorii americani, decizia nu este la Casa Albă. Cred că a fost un gest diplomatic și de prietenie, dacă vrei, din partea președintelui Trump să spună că susține România în aceste eforturi, dar decizia este la Congres.
Deja cred că diplomația românească și Guvernul României, prin Ministerul de Externe, au făcut multe eforturi ca să aducă România în limitele criteriilor de eligibilitate în programul Visa Waiver. Problema este legată în mare parte de politica internă americană cu privire la migrație și, atâta timp cât lucrurile vor fi legate de probleme mai largi de dezbaterea despre imigrație din SUA, nu cred că vom vedea rezultate foarte palpabile.
E foarte posibil să se întâmple, eu cred că e important că președintele Trump a spus că susține România, pentru că asta transmite și un mesaj politic, care poate va avea totuși un impact măcar către tabăra republicană din Congres. E o recunoaștere a faptului că România este un aliat al SUA și că merită să fie parte din acest program.
HotNews: Totuși, mă gândesc că oamenii de la Casa Albă sunt obișnuiți să tot vadă șefi de state și de guverne perindându-se pe la Donald Trump sau la ceilalți președinți care au fost până acum la Casa Albă. Ce înseamnă România pentru Donald Trump și pentru SUA? Poate fi un cap de pod în Uniunea Europeană, la Marea Neagră, în Eurpa Centrală și de Est, un aliat care s-a dovedit fidel?
Corina Rebegea: Nu că poate fi, cred că este. Și cred că lucrul ăsta e recunoscut. Cred că dacă vorbești cu orice oficial, nu doar de la Casa Albă, dar și din Departamentul pentru Apărare și Departamentul de Stat, cred că România este cunoscută ca un aliat puternic, dedicat, serios, cel puțin în regiune, la Marea Neagră. Unii ar spune chiar singurul. Dacă ne uităm un pic în jur, la vecinii României, cred că România e singurul stat care a rămas serios angajat în NATO și pe dimensiunea de cooperare cu Statele Unite.
Pe de altă parte, poate fi România un cap de pod? Cred că într-un fel SUA se uită spre toată regiunea ca la un cap de pod. Deci România, într-un format regional mai larg - România are un parteneriat strategic cu Polonia, care contează și care se vede, este și Inițiatva Celor 3 Mări - deci toate aceste formate regionale și amplifică puterea unui stat și vocea la Washington. Și cred că în felul acesta Statele Unite au fost investite în proiectele astea regionale la nivel mai mic și cred că sunt importante, sunt foarte vizibile aici, sunt discutate și beneficiază de sprijin politic.
În plus, cred că încă, cu toată retorica poate uneori problematică, cred că există o constantă în Administrația Trump și aceea este că aliații contează, aliații sunt importanți. Și asta s-a văzut și în documentele care au ieșit de la National Security Council, de la Departamentul Apărării, Departamentul de Stat, în Strategia Națională de Securitate, accentul este pus pe aliați. Și România, evident, e văzută acolo ca un partener important.
HotNews: Totuși, nu s-au făcut referiri clare la o eventuală suplimentare de forțe americane staționare în România, așa cum și-ar fi dorit președintele Iohannis. Și-ar fi dorit să deschidă mai aprofundat discuția. Cei 1.000 de militari americani, câți numără forțele rotaționale în România, sunt totuși o forță mică pentru o țară atât de mare ca România și care se consideră importantă în relația cu SUA. Ce înseamnă asta? Există șanse să mai crească aceste forțe sau faptul că nu s-au făcut angajamente în acest sens are o semnificație?
Corina Rebegea: N-am văzut asta în comunicatul oficial, ceea ce nu înseamnă că nu a fost pus în discuție subiectul. De altfel asta este și o discuție care se poartă în interiorul NATO. Cred că pentru România este important să lucreze în continuare pe dimensiunea relației cu Statele Unite, pentru a obține aceste livrabile poate la Summitul NATO din toamnă. Și poate ați văzut discuția despre prezența militară americană în Polonia, asta este o discuție controversată, este foarte lungă și până să ajungem la momentul unui anunț oficial sunt foarte mulți pași de urmat.
Există destul de multă rezistență, din motive pragmatice, n-au legătură cu România sau Polonia sau cu angajamentul de siguranță, cu securitatea acestor state, ci țin de fonduri, de faptul că îți disloci trupele. Aș aștepta un pic cu analiza după ce se întâmplă la Summitul NATO, mai ales pentru că deja se vorbește și aici tot mai mult despre a avea o singură prezență, adică unificarea conceptelor, prin prezența aliată pe flancul estic, asta este o prioritate pentru CEPA de exemplu. Și am făcut destul de mult advocacy pe tema asta. Faptul că nu am avut un angajament concret nu înseamnă că nu vom avea în viitor. Pentru România poate că 1.000 de militari nu e foarte mult, dar gândiți-vă la echipamentul militar la Deveselu, adică au fost totuși investiții importante, pe care se poate construi.
HotNews: Donald Trump, cu președintele Iohannis alături, a afirmat că și-ar dori ca Rusia să se întoarcă în formatul G8, să se revină la G8. Cum vedem această declarație, în cheia interesului României?
Corina Rebegea: A fost foarte criticată această declarație în presa internațională. E adevărat că ăsta este un deziderat pe termen lung, dar întotdeauna acest deziderat a fost legat de o condiționalitate, care are legătură cu conflictul din Donbas și cu anexarea Crimeei.
De la bun început teza a fost Rusia se poate întoarce în G8, dar în condițiile în care asigură implementarea acordului de la Minsk și eventual se retrage din Crimeea. Ce a făcut președintele Trump a fost să menționeze numai jumătate din această teză. Adică a spus că Rusia în G8 ar fi bine să revină, dar a uitat să spună când sau în ce condiții s-ar întâmpla asta.
HotNews: Ba mai mult decât atât a aruncat iarăși insulte către Barack Obama, spunând că a dat Rusia afară din G8 că a văzut că Putin era mai deștept decât el.
Corina Rebegea: Bun, acum nu trebuie să uităm că orice declarație pe care o face un lider politic, chiar și cel de la Casa Albă, are în vedere și o audiență internă. Chiar tu, primele întrebări pe care mi le-ai pus mi le-ai pus pentru o audiență internă, pe temele relevante pentru alegătorul român peste 2-3 luni. Deci asta e tot timpul în mintea liderilor politici. Evident că aici, poate că din păcate, după atâta timp de când președintele Trump a câștigat alegerile, încă discuția se poartă prin raportare la predecesor. Mă rog, au fost greșeli făcute și în timpul administrației Obama cu privire la relația cu Rusia.
HotNews: Cum ar fi?
Corina Rebegea: Cum ar fi pivotul spre Asia, relaxarea, reîncercarea de a reseta relația (cu Rusia - n.r.) , cumva ignornd avertizările sau semnele pe care le transmiteau aliații din Europa Centrală și de Est. Și apoi s-a văzut.
HotNews: Americanii au expresia asta, „I dind't see it coming”. Au văzut anxarea Crimeii venind?
Corina Rebegea: Nu au văzut-o. Și, dacă îți amintești, și președintele Bush Jr. a făcut același lucru, având o întâlnire și e o expresie celebră cum că s-a uitat în ochii lui Putin și a văzut...
HotNews: ...Siberia.
Corina Rebegea: Nu, nu Siberia. A văzut că e OK, că e un om cu care se poate discuta. Adică această fascinație sau dorință de a avea relații de lucru OK cu Federația Rusă transcende diferitele administrații americane. Deci am văzut la Bush, am văzut la Obama, vedem și acum la Trump. Adică nu iese complet din tipar. Deci, „they didn't see it coming” în ciuda faptului că au primit avertismentele de la vecinii Rusiei, care au mai multă experiență istorică cu comportamentul Federației Ruse și, în trecut, URSS, Imperiul Rus. Dar acum cred că „We are seeing it coming”. Adică suntem mai conștienți de ce vine din partea Rusiei, am văzut interferența în alegeri, care nu poate ignorată, faptul că această interferență continuă, este monitorizată există o acuitate crescută asupra faptului că Rusia continuă să intervină, să fie prezentă aici.
Crimeea este un fait accompli și nu este iese din sfera posibilităților să mai vedem un asemenea fait accompli. Cred că asta este o ipoteză cu care se lucrează inclusiv la Washington.
HotNews: Pe partea de energie, o altă temă de discuție Trump-Iohannis... Energia, securitatea energetică. Președintele Iohannis a subliniat că România și SUA sunt împotriva Nord Stream 2, în condițiile în care acasă Iohannis e acuzat de adversarii politici din România că ar urmări interesele Germaniei și ale Angelei Merkel de fapt. Care e miza cu Nord Stream, ce înseamnă poziția aceasta a României pentru SUA, cât îi ajută pe americani?
Corina Rebegea: Eu, de exemplu, nu am văzut nicio declarație a președintelui Iohannis care să arate că sprijină poziția Germaniei în vreun fel sau altul, cel puțin nu cu Nord Stream.
HotNews: Asta e marota, e clișeul față de Iohannis, că e omul Germaniei, el fiind etnic german, român de etnie germană, i se pune mereu eticheta asta. Adică dacă el vorbește bine limba germană...
Corina Rebegea: Ceea ce e foarte bine. Mă bucur că avem un președinte care vorbește bine limba germană.
HotNews: Și engleza, am văzut...
Corina Rebegea: Și engleza. Care poate să aibă relații importante cu state importante pentru România și în relația transatlantică și în Uniunea Europeană. Dar, lăsând la o parte dezabaterile politice de la București, România a fost de la bun început împotriva proiectului Nord Stream 2, cumva coerent cu ceilalți aliați de pe flancul estic și cu poziția Statelor Unite, care au investit mult efort în a încerca să opreasă acest proiect. De altfel, în timpul președinției României la Consiliul UE, asta a fost cumva în fundal una dintre temele importante, în dezbaterele din Consiliu, Dirctiva gazului și așa mai departe. Adică România a urmărit obiectivul acesta și cred că este important, apropo de întărirea relației cu SUA, să arătăm că putem să facem lucruri inclusiv în UE și pe teme care merg concret în policy.
Și apoi, cred că Nord Stream 2 este o amenințare și pentru securitatea României, fizică și energetică. Va scoate Ucraina din circuitul gazelor, ceea ce poate să ducă la o intensificare a conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei, ceea ce are un impact direct asupra noastră. În plus, sugrumă piața de gaze din Europa Centrală, la care România speră să se conecteze. Adică gazele din exploatările din Marea Neagră vor trebui să ajungă în cele din urmă în sistemul de tranzit european. Deci noi vrem să exportăm aceste gaze către Europa Centrală, Europa de Vest, eventual poate chiar și către Ucraina la un moment dat, Bulgaria. Adică asta are un impact asupra prosperității și a securității energetice a României pe termen lung. De aia nu e doar o decizie de politică externă, pentru că ăsta este un obiectiv pe care îl urmărește Statele Unite, este un obiectiv pe care îl urmărește și România, pentru că e în beneficiul României ca Nord Stream 2 să nu se întâmple.
HotNews: Dar în UE, în afară de Germania, cine mai susține Nord Stream?
Corina Rebegea: Mai sunt vreo două companii europene implicate în proiect, nici Germania n-aș spune că susține cu toată forța, Germania n-a blocat pentru că și la nivel politic opiniile sunt împărțite când e vorba de Nord Stream și există un puternic lobby al companiilor germane care vor să continue să facă bani, evident. Deci și acolo aș spune că e foarte împărțit și o să vedem inclusiv în Parlamentul European o tot mai mare opoziție din partea Verzilor, pentru că lângă implicațiile legate de piața energetică, în Europa avem implicații legate de mediu și implicații de securitate, în Marea Baltică, care ne vor implica, având în vedere că suntem parte din NATO.
HotNews: Pe partea energetică noi avem acea exploatare care ar trebui să înceapă în Marea Neagră, cu Exxon și cu OMV. Evident că orice companie vrea profit, este dezideratul oricărei firme din lumea asta, altfel n-ar mai fi o firmă. Dar pe de altă parte, România vrea ca gazele extrase din Marea Neagră să ajute în primul rând economia românească la prețurile românești, să beneficieze cetățenii români de ele. Companiile care vor extrge vor mai degrabă să-l exporte către vest, la prețuri mai bune, mai mari. Aici se joacă practic și legea offshore, dacă s-ar putea modifica să permită un export mai mare de gaze către vest. Cum se poate ieși din această dispută între interesul unui investitor și interesele României și ele leigitime, să beneficieze mai mult cetățenii români? Și interesul României de a fi atractivă pentru investitori. Pentru că România nu are această tehnologie de a exploata gaze în Marea Neagră și avem nevoie de investitori de afară.
Corina Rebegea: Asta e întrebarea de 1 milion de dolari, unde găsești punctul acela de echilibru care să fie în beneficiul tuturor actorilor. Nu sunt expert în sistemul de redevențe. Cred că una dintre problemele pe care le-au invocat companiile străine care au investiții în offshore a fost nu atât că sistemul de redevențe era nesatisfăcător pentru ele, ci pentru că era impredictibil. I-a luat Guvernului și Parlamentului României ani și ani de dans, ceea ce pentru un investitor e foarte greu de digerat, pentru că oamenii își fac planuri concrete, cu bugete pe fiecare an, planuri de investiții. Deci, pe lângă tarifele exacte, cred că este și o hestiune de impredictibilitate, pentru că, până la urmă, cumva la un nivel mai ridicat sau mai scăzut și companiile ar fi fost mulțumite dacă ar fi știut pe ce contează.
Apoi, cetățenii României au o așteptare legitimă ca Guvernul să le protejeze interesele. Pe de altă parte, pe termen lung, aportul acestor investiții la economia românească trebuie pus și el în balanță: câte locuri de muncă sunt create, investiții în infrastructura adiacentă, companii românești care subcontractează față de aceste companii, producând de la cele mai mici lucruri până la chestiuni mai complexe. Plus, apoi, contribuțiile în taxe. Adică trebuie să ne uităm la toate dimensiunile unei investiții.
Și apoi e și un transfer tehnologic. Adică, cum se poate rezolva cu puțin mai multă expertiză, profesionalism, să avem capul pe umeri. Și e important că a venit totuși și un semnal politic de aici pentru că asta este o componentă a relației cu Statele Unite și a parteneriatului strategic. Întotdeauna spunem că vrem mai multe relații comerciale cu Statele Unite. Bun, dar ce înseamnă asta? Când e vorba să le implementăm, ne dăm cu stângul în dreptul.
HotNews: Pe partea de securitate cibernetică, Casa Albă a spus în comunicatul său oficial: România este hotărâtă să lucreze cu SUA pentru combaterea amenințărilor de securitate cibernetică ridicate de furnizorii chinezi în domeniul rețelelor 5G. Aici este indicată Huawei, fără să fie numită ca atare. Până la urmă, România trebuie să aibă o rețea națională 5G și să o realizeze cu companii internaționale care dețin tehnologia aceasta. Cât sunt de fundamentate îngrijorările americane față de compania Huawei și ce alternative are România?
Corina Rebegea: Aș spune că sunt foarte fundamentate. Asta e o discuție mult mai vastă. N-aș putea să spun ce alternative sunt. Știu că asta este și o îngrijoare pentru companiile americane care lucrează în domeniul acesta și probabil că tehnologia va exista fie de la o companie europeană, fie de la un amaericană în viitor. Însă China a fost identificată ca unul dintre principalii competitori geopolitici ai Statelor Unite în strategia națională de securitate și în strategia națională de apărare și cred că dacă ne uităm la harta investițiilor chineze și la comportamentul guvernului chinez în Europa și nu doar, cred că există motive de îngrijorare. De altfel, trebuie să ne uităm la cum folosește China tehnologia. Tehnicile de supraveghere, controlul societății folosind tehnologia și acum acest tip de control și această abordare se răsfrâng și în afara granițelor Chinei.
Se răsfrâng de exemplu în Federația Rusă și asta ar fi o temă de urmprit, cât învață Federația Rusă de la felul în care folosește China tehnologia pentru a supraveghea mișcările civice, cetățenii, în general. Uitați-vă la cererile pentru vize în China și în Rusia și la genul de întrebări care se pun și o să vedeți o aliniere. Au întrebări care țin de viața privată, cercul de prieteni și de canalele de platformele sociale pe care le folosesc, adică sunt foarte invazive. Asta este o metodă de a colecta date despre despre vizitatorii străini.
Evident că în condițiile astea și având în vedere comportamentul companiilor chineze în Europa și strânsa legătură cu Guvernul comunist de la Beijing, cred că este o îngrijorare legitimă. Cred că europenii în general au început să devină mai alerți la tipurile de amenințare pe care le prezintă China și la modul în care invită un posibil actor malign în piețele domestice până la un punct la care ar fi foarte greu să mai separi latura pur comercială de latura politică. Și atunci, mi se pare înțelept să existe o atenție sporită, criterii mult mai stricte, clare, transparente cu privire la companiile chineze care investesc în România și nu numai, să aplicăm directivele europene și regulile europene legate de achiziții. Și să ne uităm dacă într-adevăr investițiile chineze sunt investiții sau sunt doar niște metode de a atrage statele în capcane pe datorie publică mare, cum s-a întâplat deja.
HotNews: Mulțumesc frumos.
Corina Rebegea: Și eu mulțumesc.
----
Citește și:
16
8
