Proiectul privind combaterea spălării banilor, aprobat de deputații juriști. Printre modificări: interzicerea emiterii de acţiuni la purtător; asociaţiile şi fundaţiile, obligate să raporteze toţi beneficiarii

de I.R.     HotNews.ro
Marţi, 16 octombrie 2018, 18:31 Actualitate | Politic


spalarea banilor
Foto: Pixabay
​Comisia juridică a votat marți mai multe modificări la proiectul de lege privind combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, prin care se transpun mai multe directive europene în legislația românească. S-a votat astfel interzicerea emiterii de acţiuni la purtător şi prevederea ca asociaţiile şi fundaţiile să fie obligate să raporteze instituţiilor statului toţi beneficiarii finali, criticată de cei din opoziție.

"Acţiunile la purtător emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi vor fi convertite în acţiuni nominative şi actul constitutiv actualizat va fi depus la Oficiul Registrului Comerţului. Deţinătorii cu orice titlu de acţiuni la purtător le vor depune la sediul societăţii emitente în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. La data expirării termenului, consiliul de administraţie al societăţii va înscrie pe titluri şi în registrul acţionarilor numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoană fizică, sau denumirea, sediul, numărul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoană juridică, după caz. Acţiunile la purtător nedepuse la sediul societăţii emitente se anulează de drept la data expirării termenului prevăzut, cu consecinţa reducerii corespunzătoare a capitalului social. Neîndeplinirea, până la expirarea termenului, a obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora. La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul sau, după caz, tribunalul specializat va putea pronunţa dizolvarea societăţii", prevede textul adoptat.

Deputații juriști au votat și ca persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante să fie considerate persoane expuse public în sensul acestei legi, informează Agerpres. Membrii comisiei au înlocuit astfel termenul inițial de "persoane expuse politic" cu cel de "persoane expuse public".

Aceştia sunt: şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat, membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare, membri ai organelor de conducere ale partidelor politice, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale, ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate, membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale, directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.

Textul proiectului prevede că aceste persoane nu mai sunt considerate expuse public după împlinirea unui an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă.

Entităţile raportoare au obligaţia de a aplica măsurile-standard de cunoaştere a clientelei la stabilirea unei relaţii de afaceri, la efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele şi la tranzacţiile ocazionale care "constituie un transfer de fonduri astfel cum este definit de art. 4 pct. 9 din Regulamentul UE 2015/847 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2015 privind informaţiile care însoţesc transferurile de fonduri şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 în valoare de peste 1.000 euro".

Proiectul va fi votat miercuri de plenul Camerei Deputaților, camera decizională.

Citește și:


Deputatul PNL Ioan Cupșa a declarat, marți, la finalul ședinței Comisiei juridice, că membrii liberali din comisie au votat împotrivă pentru că actul normativ afectează societatea civilă.

"Felul în care au înțeles, cei de la putere, astăzi, să transpună Directiva este complet nefericit. Au înțeles că trebuie să lupte nu împotriva celor care săvârșesc infracțiuni sau contravenții de spălare a bamilor, au înțeles că trebuie să lupte împotriva ONG-urilor, asupra societății civile. Există un text explicit care va crea mari probleme funcționării ONG-urilor în România, deci societatea civilă este clar vătămată. Au declarat beneficiari orice persoană care într-un fel sau altul are un interes principal în legătură cu funcționarea unui ONG. Adică orice beneficiar al actelor de caritate, de exemplu, pe care le poate face un ONG, o asociație sau o fundație, va trebui să fie, într-un fel sau altul, identificat și mai apoi raportat de către entitate, adică asociație sau fundație, către acest Oficiu de Spălare a Banilor", a declarat deputatul PNL, citat de Mediafax.

Deputatul PNL Stelian Ion a declarat că și membrii USR din comisia juridică au votat împotriva legii din aceleași considerente ca liberalii.

"Se stabilește un mecanism de oprimare, aș zice, a asociațiilor și fundațiilor, de constrângere a ONG-urilor pentru că legea prevede niște obligații foarte nepotrivite, niște sancțuni covârșitare, pe viitor vor avea obligația să raporteze instituțiilor statului toti beneficiarii finali, adica toate persoanele de care au grija, ca vorbim de copiii abandonati, de persoanele bonlnave, sau alt tip de beneficairi, sub sanctiuni covarsitoare, amenzi pe care nu si le permite o asociație", a spus deputatul USR.

Potrivit proiectului, noţiunea de "beneficiar real" include în cazul asociațiilor și fundațiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Halici (PSD): Nu cred că România va plăti penalități

Președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Nicușor Halici, a apreciat, marți, la Parlament, că România nu va primi penalități pentru întârzierea transpunerii în legislația națională a Directivelor europene în materia prevenirii și combaterii spălării banilor.

"Există o procedură de închidere a proceselor în momentul în care unele din capetele cererii pentru procesul în cauză se închide, nu mai există. Noi o să transmitem instanței legea adoptată de Parlament și promulgată de Președintele României și, în mod normal, nu mai are obiect procesul respectiv și ar trebui să se închidă procesul respectiv. Eventual, pentru întârziere, dar eu nu cred că se va pune problema, să se dea până la momentul adoptării legii, dar eu nu cred", a declarat Halici, citat de Mediafax.

Comisia Europeană a anunțat pe 19 iulie că trimite România, Grecia și Irlanda în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare.

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: "Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară".

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.

Pe 29 august, CE a depus la Curtea de Justiție a UE acțiunea împotriva țării noastre pentru că Bucureștiul nu a transpus în legislația națională directiva privind combaterea spălării banilor.


Citeste mai multe despre   

















1066 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Interesant (Miercuri, 17 octombrie 2018, 23:33)

    tudor74 [utilizator]

    Cu ocazia asta vedem si noi cine a cotizat la bugetul organizatiilor gen Coalitia pt Familie si Asociatia parintilor pt ora de religie


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version