Luni, 24 septembrie 2018, 8:02 Actualitate | Esenţial

Detaliu din scrisoarea din 29 august 2019
În 19 iulie 2018, Comisia Europeană a luat decizia de a da România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru că nu a transpus în legislația românească o directivă europeană din 2015, de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. În 29 august Comisia a depus efectiv la CJUE acțiunea împotriva României.

Așa se face că tot pe 19 iulie și pe 29 august, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Externe, Victor Negrescu, i-a trimis președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, două scrisori în care a avertizat că România nu a adoptat legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor, prin care ar fi trebuit să transpună Directiva 2015/849/UE.

Legea trebuia să fi fost în vigoare deja în România încă cel târziu în 26 iunie 2017. Proiectul de lege a fost aprobat cu întârziere de Guvern, în 31 mai 2018, iar acum se află abia în Senat, ca primă cameră sesizată, cu termen de adoptare tacită în 20 noiembrie 2018, Camera Deputaților fiind forul decizional.

„În condițiile obiective în care cauzele privind necomunicarea măsurilor naționale de transpunere sunt soluționate de CJUE cu maximă celeritate, o sesizare efectivă a instanței UE în cursul acestui an ar putea avea drept consecință pronunțarea unei hotărâri de condamnare a României, cu impunerea de sancțiuni pecuniare, pe durata exercitării de către statul român a Președinției Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019” - îi scria în 19 iulie 2018 Victor Negrescu lui Liviu Dragnea. Pe 29 august, sesizarea efectivă a CJUE avea să se și întâmple.  



Ministrul delegat Negrescu a calculat și amenzile pe care România le-ar suporta de la bugetul de stat, dacă va fi condamnată de instanța de la Luxemburg.

Sancțiunea pecuniară, cerută deja de CE la CJUE împotriva României, ar urma să se calculeze astfel:

• o sumă forfetară fixă calculată prin înmulțirea valorii zilnice de 6.016 euro și 80 de cenți cu numărul de zile de neîndeplinire a obligației de transpunere a Directivei 2015/849/UE. Numărul de zile se calculează începând cu ziua imediat următoare datei la care s-a împlinit termenul de transpunere (26.06.2017) și până la data îndeplinirii obligației de transpunere sau, după caz, a hotărâri CJUE.
• Penalități de 21.274 euro și 40 de cenți pe zi de întârziere - aplicabile de la data pronunțării hotărârii CJUE și până la data îndeplinirii obligației de transpunere completă a Directivei.

Astfel, ministrul Negrescu a calculat că România riscă o amendă de 2,33 milioane euro adunată doar până în 19 iulie 2018. Până astăzi, s-ar cumula probabil aproape 2,7 milioane de euro, amendă pe care România o riscă din bugetul de stat. Pe urmă, în cazul nefericit în care CJUE ne și condamnă, România mai adună amenzi de câte 22.000 de euro pe zi până publică în Monitorul Oficial și își operaționaliează legea contra spălării banilor. Așadar, sancțiunile pot căpăta proporții și mai mari.

„Vă rugăm să ne sprijiniți astfel încât procedura parlamentară privind proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului să fie finalizată cu maximă celeritate - în orice caz, înainte de sesizarea efectivă a CJUE - și să ne comunicați un calendar ferm în acest sens” - i-a cerut Negrescu lui Dragnea în 19 iulie.

România nu a adoptat Legea cerută, iar Comisia Europeană a depus în cele din urmă acțiunea la CJUE. În 29 august 2018, Grefa Curții de la Luxemburg a transmis MAE (agentului guvernamental al României, Radu Canțăr, mai exact) cererea introductivă în cauza C-549/18, Comisia Europeană împotriva României. Un examen pentru noul agent guvernamental, un avocat din Craiova, numit în această funcție pe data de 15 mai 2018, de către premierul Viorica Dăncilă.

Radu Canțăr a fost cel care în 23 august a încercat, printr-o altă scrisoare (prezentată de HotNews) să se roage de cei de la Comisia Europeană să mai aștepte cu depunerea acțiunii propriu-zise la CJUE. Degeba, avea să se dovedească nici o săptămână după aceea.

Mai departe, până pe 29 octombrie 2018, Guvernul României trebuie să-și depună memoriul de apărare în acest caz. La acest termen se mai adaugă 10 zile, termen pentru considerente de distanță, timp în care ministrul Negrescu mai speră să aibă o lege adoptată și publicată în Monitorul Oficial pentru combaterea spălării banilor.

„În acest context, vă adresăm rugămintea de a ne spijini, astfel încât un proiect de act normativ care asigură transpunerea integrală a directivei să fie adoptat de urgență de Parlamentul României și de a ne comunica, cu celeritate, un calendar asumat în acest sens” - i-a solicitat ministrul pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, șefului său de partid, Liviu Dragnea, în 29 august 2018.

Problema este că odată depusă acțiunea Comisiei la CJUE, nu mai pot fi făcute prea multe pentru ca România să evite o condamnare în instanța UE, pentru că deja CE a apucat să ceară instanței UE sancțiuni pecuniare sub forma sumei forfetare împotriva României. Asta a recunoscut-o și ministrul Victor Negrescu în scrisoarea către Dragnea din 19 iulie:

„(...) Subliniem că în situația în care Comisia propune prin cererea introductivă de instanță sancțiuni pecuniare care îmbracă forma unei sume forfetare, iar statul membru vizat s-ar conforma după momentul sesizării efective a CJUE, nu ar mai putea interveni desesizarea Comisiei justificată exclusiv de conformare, iar instanța UE ar putea aplica sancțiuni pecuniare sub forma unei sume forfetare”.

Ministerul Justiției, printre responsabilii indicați de ministrul Negrescu. Premierul Dăncilă a primit note de informare

Din iunie 2017, de când Comisia Europeană a demarat oficial procedura de infringement asupra României în acest caz, și până în 19 iulie 2018, când CE a decis sesizarea Curții de Justiție a UE, România a trecut prin mâinile a două Guverne PSD-ALDE: Guvernul Tudose (29 iunie 2017-16 ianuarie 2018) și Guvernul Dăncilă (29 ianuarie 2018 - prezent). Pe Mihai Fifor, care a asigurat câteva zile interimatul, nu-l mai punem, el oricum nu putea da ordonanțe sau proiecte de lege.

În scrisoarea sa din 29 august 2018 către Dragnea, ministrul delegat pentru Afaceri Europene,  Victor Negrescu, spune că încă din anul 2017, de când Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României, Guvernul de la București a promis că până în februarie 2018 avea să aibă în Monitorul Oficial legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Ceea ce nu s-a întâmplat, de fapt, nici până în ziua de astăzi.

Negrescu îi reclamă lui Dragnea un „blocaj instituțional” mai întâi la nivel guvernamental, adică al inițiatorilor: Ministerul Justiției (MJ) și Ministerul Finanțelor (MFP), precum și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).



Pentru aceste întârzieri, Negrescu explică faptul că responsabilitatea transpunerii Directivei este doar în sarcina institițiilor cu atribuții de reglementare în domeniul care fac obiectul legii respective. În cazul proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader, a fost minister inițiator. De asemenea, ONPCSB a participat la redactarea proiectului și a publicat un prim draft pe site-ul său.

Prin urmare, în faza de inițiere a proiectului de lege, aici sunt indicați responsabilii pentru întârzieri, de către Victor Negrescu.

El i-a spus, însă, lui Liviu Dragnea că MAE a transmis și premierului Viorica Dăncilă 3 informări privind acțiunea de infringement asupra României.

”Instituția noastră a transmis Prim-ministrului României 3 note de informare referitoare la necesitatea transpunerii urgente a Directivei 2015/849/UE”, spunea Negrescu în scrisoarea din 29 august.

Victor Negrescu a enumerat și alte demersuri pe care le-a întreprins:

• Prin intermediul Planului anual de transpunere a directivelor UE aferent anului 2018 (document programatic cuprinzând toate directivele cu termen în anul respectiv), aprobat în ședința Guvernului din data de 31 ianuarie 2018, instituția noastră a informat Guvernul asupra necesității transpunerii Directivei 2015/849/UE.
• În plus, necesitatea transpunerii la termen, printre altele, a Directivei 2015/849/UE a fost semnalată prin 11 Note de informare privind procedurile de infringement, prezentate periodic în ședințele Guvernului, începând cu data de 18 ianuarie 2017”.
• În paralel cu aceste demersuri constante, instituția noastră a organizat reuniuni și a purtat corespondență cu autoritățile competente, în scopul de asublinia necesitatea transpunerii urgente a Directivei 2015/849/UE. Au fost transmise astfel 12 scrisori instituțiilor responsabile (SGG, MJ, ONPCSB), în ceea ce privește transpunerea, precum și 3 scrisori Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, respectiv 2 scrisori Parlamentului și comisiilor parlamentare de specialitate”.