​Documente exclusive: România riscă rușinea de a fi condamnată la CJUE în timp ce deține Președinția Consiliului UE. Tudorel Toader, „pârât” la Dragnea, de către alt ministru, pentru întârzierea legii împotriva spălării banilor

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Luni, 24 septembrie 2018, 8:02 Actualitate | Esenţial


Victor Negrescu si Tudorel Toader
Foto: Guvern/Agerpres/Hotnews
​România riscă să i se aplice amenzi de milioane de euro printr-o condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în timp ce va deține Președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019 -  l-a avertizat recent ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu (PSD), pe președintele PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în două scrisori intrate în posesia HotNews.ro. Motivul unei eventuale condamnări a României îl constituie neadoptarea legii de prevenire și combatere a spălării banilor de către România, pentru întârzierea căreia social-democratul Negrescu a indicat printre responsabili Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader, susținut de ALDE. Și premierului Viorica Dăncilă i-a transmis MAE note de informare privind necesitatea promovării rapide a proiectului legii împotriva spălării banilor.

Detaliu din scrisoarea din 29 august 2019

În 19 iulie 2018, Comisia Europeană a luat decizia de a da România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru că nu a transpus în legislația românească o directivă europeană din 2015, de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. În 29 august Comisia a depus efectiv la CJUE acțiunea împotriva României.

Așa se face că tot pe 19 iulie și pe 29 august, ministrul delegat pentru Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Externe, Victor Negrescu, i-a trimis președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, două scrisori în care a avertizat că România nu a adoptat legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor, prin care ar fi trebuit să transpună Directiva 2015/849/UE.

Legea trebuia să fi fost în vigoare deja în România încă cel târziu în 26 iunie 2017. Proiectul de lege a fost aprobat cu întârziere de Guvern, în 31 mai 2018, iar acum se află abia în Senat, ca primă cameră sesizată, cu termen de adoptare tacită în 20 noiembrie 2018, Camera Deputaților fiind forul decizional.

„În condițiile obiective în care cauzele privind necomunicarea măsurilor naționale de transpunere sunt soluționate de CJUE cu maximă celeritate, o sesizare efectivă a instanței UE în cursul acestui an ar putea avea drept consecință pronunțarea unei hotărâri de condamnare a României, cu impunerea de sancțiuni pecuniare, pe durata exercitării de către statul român a Președinției Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019”
- îi scria în 19 iulie 2018 Victor Negrescu lui Liviu Dragnea. Pe 29 august, sesizarea efectivă a CJUE avea să se și întâmple.  

Astfel, în scrisoarea din 29 august, Negrescu l-a avertizat pe Dragnea că „există o probabilitate ridicată ca României să îi fie impuse sancțiuni pecuniare pe durata Președinției române a Consiliului UE”.
    

Detaliu din scrisoarea din 19 iulie 2019

„Nu în ultimul rând, subliniem că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și până în prezent, CJUE nu a pronunțat nicio hotărâre întemeiată pe art. 260 alin (3) TFUE. Toate statele membre au făcut eforturi pentru a evita o astfel de situație” - mai scrie Negrescu în 29 august către Dragnea. Cu alte cuvinte, România ar fi prima țară UE care ar păți rușinea condamnării în aceste condiții, chiar pe durata Președinției române a Consiliului UE.

Ministrul delegat Negrescu a calculat și amenzile pe care România le-ar suporta de la bugetul de stat, dacă va fi condamnată de instanța de la Luxemburg.

Sancțiunea pecuniară, cerută deja de CE la CJUE împotriva României, ar urma să se calculeze astfel:

  • o sumă forfetară fixă calculată prin înmulțirea valorii zilnice de 6.016 euro și 80 de cenți cu numărul de zile de neîndeplinire a obligației de transpunere a Directivei 2015/849/UE. Numărul de zile se calculează începând cu ziua imediat următoare datei la care s-a împlinit termenul de transpunere (26.06.2017) și până la data îndeplinirii obligației de transpunere sau, după caz, a hotărâri CJUE.
  • Penalități de 21.274 euro și 40 de cenți pe zi de întârziere - aplicabile de la data pronunțării hotărârii CJUE și până la data îndeplinirii obligației de transpunere completă a Directivei.
Astfel, ministrul Negrescu a calculat că România riscă o amendă de 2,33 milioane euro adunată doar până în 19 iulie 2018. Până astăzi, s-ar cumula probabil aproape 2,7 milioane de euro, amendă pe care România o riscă din bugetul de stat. Pe urmă, în cazul nefericit în care CJUE ne și condamnă, România mai adună amenzi de câte 22.000 de euro pe zi până publică în Monitorul Oficial și își operaționaliează legea contra spălării banilor. Așadar, sancțiunile pot căpăta proporții și mai mari.

Detaliu din scrisoarea din 19 iulie 2019

În 19 iulie 2018, când ministrul delegat Negrescu îi transmitea prima scrisoare lui Dragnea, el mai spera să primească sprijin de la șeful PSD și al Camerei Deputaților pentru adoptarea rapidă a proiectului de lege, înainte să apuce Comisia Europeană să sesizeze efectiv CJUE, în speranța că vom fi iertați sau amânați măcar puțin.

Vă rugăm să ne sprijiniți astfel încât procedura parlamentară privind proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului să fie finalizată cu maximă celeritate - în orice caz, înainte de sesizarea efectivă a CJUE - și să ne comunicați un calendar ferm în acest sens” - i-a cerut Negrescu lui Dragnea în 19 iulie.

Fără efect. Parlamentul fusese deja în sesiune extraordinară, Dragnea și parlamentarii săi trecându-și prin Legislativ modificările la Codul penal, cu sprijinul partenerilor de la guvernare, ALDE, și al UDMR, modificări care nu erau văzute cu ochi buni de Comisia Europeană. Abia la începutul lunii septembrie s-a întors Parlamentul din vacanță.

România nu a adoptat Legea cerută, iar Comisia Europeană a depus în cele din urmă acțiunea la CJUE. În 29 august 2018, Grefa Curții de la Luxemburg a transmis MAE (agentului guvernamental al României, Radu Canțăr, mai exact) cererea introductivă în cauza C-549/18, Comisia Europeană împotriva României. Un examen pentru noul agent guvernamental, un avocat din Craiova, numit în această funcție pe data de 15 mai 2018, de către premierul Viorica Dăncilă.

Radu Canțăr a fost cel care în 23 august a încercat, printr-o altă scrisoare (prezentată de HotNews) să se roage de cei de la Comisia Europeană să mai aștepte cu depunerea acțiunii propriu-zise la CJUE. Degeba, avea să se dovedească nici o săptămână după aceea.

Mai departe, până pe 29 octombrie 2018, Guvernul României trebuie să-și depună memoriul de apărare în acest caz. La acest termen se mai adaugă 10 zile, termen pentru considerente de distanță, timp în care ministrul Negrescu mai speră să aibă o lege adoptată și publicată în Monitorul Oficial pentru combaterea spălării banilor.

„În acest context, vă adresăm rugămintea de a ne spijini, astfel încât un proiect de act normativ care asigură transpunerea integrală a directivei să fie adoptat de urgență de Parlamentul României și de a ne comunica, cu celeritate, un calendar asumat în acest sens
” - i-a solicitat ministrul pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, șefului său de partid, Liviu Dragnea, în 29 august 2018.

Problema este că odată depusă acțiunea Comisiei la CJUE, nu mai pot fi făcute prea multe pentru ca România să evite o condamnare în instanța UE, pentru că deja CE a apucat să ceară instanței UE sancțiuni pecuniare sub forma sumei forfetare împotriva României. Asta a recunoscut-o și ministrul Victor Negrescu în scrisoarea către Dragnea din 19 iulie:

„(...) Subliniem că în situația în care Comisia propune prin cererea introductivă de instanță sancțiuni pecuniare care îmbracă forma unei sume forfetare, iar statul membru vizat s-ar conforma după momentul sesizării efective a CJUE, nu ar mai putea interveni desesizarea Comisiei justificată exclusiv de conformare, iar instanța UE ar putea aplica sancțiuni pecuniare sub forma unei sume forfetare”.

Cel care va reprezenta țara în fața Curții de la Luxemburg va fi agentul guvernamental Radu Canțăr, numit în funcție în luna mai 2018.

Detalii dintr-una dintre scrisori - semnăturile sunt protejate

Ministerul Justiției, printre responsabilii indicați de ministrul Negrescu. Premierul Dăncilă a primit note de informare

Din iunie 2017, de când Comisia Europeană a demarat oficial procedura de infringement asupra României în acest caz, și până în 19 iulie 2018, când CE a decis sesizarea Curții de Justiție a UE, România a trecut prin mâinile a două Guverne PSD-ALDE: Guvernul Tudose (29 iunie 2017-16 ianuarie 2018) și Guvernul Dăncilă (29 ianuarie 2018 - prezent). Pe Mihai Fifor, care a asigurat câteva zile interimatul, nu-l mai punem, el oricum nu putea da ordonanțe sau proiecte de lege.

În scrisoarea sa din 29 august 2018 către Dragnea, ministrul delegat pentru Afaceri Europene,  Victor Negrescu, spune că încă din anul 2017, de când Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României, Guvernul de la București a promis că până în februarie 2018 avea să aibă în Monitorul Oficial legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Ceea ce nu s-a întâmplat, de fapt, nici până în ziua de astăzi.

Negrescu îi reclamă lui Dragnea un „blocaj instituțional” mai întâi la nivel guvernamental, adică al inițiatorilor: Ministerul Justiției (MJ) și Ministerul Finanțelor (MFP), precum și Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).

Având în vedere blocajul instituțional evident în care se găsea proiectul, ministrul delegat pentru afaceri europene a dispus convocarea, la data de 17 mai 2018, a unei reuniuni - la care au participat reprezentanți ai MJ, MFP și ONPCSB (anumite instituții inițiatoare, deși au fost invitate, au absentat) și în cadrul căreia au fost discutate, punctual, observațiile instituților avizatoare”, i-a povestit Negrescu lui Dragnea.


Detaliu din scrisoarea din 29 august 2019

În 31 mai 2018, după toate avizele necesare, proiectul de lege, cu MJ ca inițiator principal, a fost adoptat de Guvern. Cu toate astea, 3 săptămâni proiectul a rămas la Secretariatul General al Guvernului (SGG). „Proiectul în cauză a fost înaintat de Guvern (SGG) către Parlament la data de 20 iunie 2018. La data de 19 iulie 2018, Comisia Europeană a luat decizia de a sesiza CJUE”, a mai relatat ministrul Negrescu.

Pentru aceste întârzieri, Negrescu explică faptul că responsabilitatea transpunerii Directivei este doar în sarcina institițiilor cu atribuții de reglementare în domeniul care fac obiectul legii respective. În cazul proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader, a fost minister inițiator. De asemenea, ONPCSB a participat la redactarea proiectului și a publicat un prim draft pe site-ul său.

Prin urmare, în faza de inițiere a proiectului de lege, aici sunt indicați responsabilii pentru întârzieri, de către Victor Negrescu.

El i-a spus, însă, lui Liviu Dragnea că MAE a transmis și premierului Viorica Dăncilă 3 informări privind acțiunea de infringement asupra României.

Instituția noastră a transmis Prim-ministrului României 3 note de informare referitoare la necesitatea transpunerii urgente a Directivei 2015/849/UE”, spunea Negrescu în scrisoarea din 29 august.

Victor Negrescu a enumerat și alte demersuri pe care le-a întreprins:

  • Prin intermediul Planului anual de transpunere a directivelor UE aferent anului 2018 (document programatic cuprinzând toate directivele cu termen în anul respectiv), aprobat în ședința Guvernului din data de 31 ianuarie 2018, instituția noastră a informat Guvernul asupra necesității transpunerii Directivei 2015/849/UE.
  • În plus, necesitatea transpunerii la termen, printre altele, a Directivei 2015/849/UE a fost semnalată prin 11 Note de informare privind procedurile de infringement, prezentate periodic în ședințele Guvernului, începând cu data de 18 ianuarie 2017”.
  • În paralel cu aceste demersuri constante, instituția noastră a organizat reuniuni și a purtat corespondență cu autoritățile competente, în scopul de asublinia necesitatea transpunerii urgente a Directivei 2015/849/UE. Au fost transmise astfel 12 scrisori instituțiilor responsabile (SGG, MJ, ONPCSB), în ceea ce privește transpunerea, precum și 3 scrisori Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, respectiv 2 scrisori Parlamentului și comisiilor parlamentare de specialitate”.

Detaliu din scrisoarea din 29 august 2019

Legea spălării banilor și amenzile pregătite României

Abia în 31 mai 2018 Guvernul a aprobat un proiect de lege făcut de MJ și Oficiu, pentru transpunerea Directive europene 2015/849 pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.  Mult prea târziu, pentru că pe 19 iulie 2018, CE a decis să ne dea în judecată la Curtea de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legile naționale măsurile europene de prevenire și combatere a spălării banilor.

Una dintre prevederile proiectului de lege, în forma în care a fost inițiat de Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor este ca persoanele care au acțiuni la purtător să fie declarate la Registrul Comerțului.

De asemenea, la evaluarea riscurilor de spălare de bani şi finanţare a terorismului se va lua în considerare ca factor de risc și societățile care au acționari mandatați sau acțiuni la purtător.

În România, un caz de firmă cu acțiuni la purtător a fost cel al societății de construcții de drumuri Tel Drum. Procurorii DNA l-au acuzat pe președintele PSD Liviu Dragnea ca fiind cel care controla de fapt Tel Drum, dar acesta a negat mereu orice legătură cu firma. Între timp, Tel Drum  a intrat în insolvență în ianuarie 2018. În decembrie 2017, Tel Drum și-a declarat acționarii, printre ei nefigurând la momentul repesctiv, în mod direct, și Dragnea.

În cererea de chemare în judecată a României de către CE, consultată de Ziare.com, oficialii europeni atrag atenția asupra pericolelor care, din cauza Bucureștiului, amenință întreaga Uniune Europeană:

  • "Faptul că România nu a transpus Directiva 2015/849/UE are drept rezultat că protejarea eficientă a pieței financiare europene împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului nu este garantată în acest stat membru. Lipsa transpunerii pune deci în pericol piața financiară europeană",
  • "Lipsa transpunerii Directivei 2015/849/UE afectează deci în mod direct piața financiară europeană, întrucât, din cauza netranspunerii, infractorii pot exploata lacunele juridice din legislația împotriva spălării banilor și pot utiliza sistemul financiar al Uniunii în scopul spălării banilor din activități ilegale și al finanțării terorismului”.
Citește și:

















4506 vizualizari

  • +16 (16 voturi)    
    deci avea dreptate firea (Luni, 24 septembrie 2018, 8:29)

    moka [utilizator]

    cand zicea ca Dragnea vrea sa scape de buborel din guvern...
    • +9 (9 voturi)    
      probabil (Luni, 24 septembrie 2018, 9:55)

      liviu_ [utilizator] i-a raspuns lui moka

      slugarel mai are o urma (miiiiica de tot) de decenta si nu vrea sa dea legea amnistiei.... si atunci dragnea vrea o sluga si mai mare , care sa nu aiba astfel de probleme
      • +12 (12 voturi)    
        slugarel a dovedit ca e o molusca (Luni, 24 septembrie 2018, 10:17)

        qwerasdf [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

        nu-l mai spala nicio constiinta acum
  • +14 (14 voturi)    
    pai normal... (Luni, 24 septembrie 2018, 9:55)

    liviu_ [utilizator]

    slugarel a fost prea preocupat sa distruga legile justitiei si sa o demita pe Kovesi pentru a mai avea timp pentru lucruri marunte, cum ar fi respectarea tratatelor internationale!
  • +7 (7 voturi)    
    pe bune (Luni, 24 septembrie 2018, 12:47)

    domnescu [utilizator]

    "pârât la Dragnea".. pai cine are de spalat banii de la teldrum? cine are firme cu actiuni la purtator?
    poate "laudat la Dragnea" ca mai amana legile pana isi da omul amnistie si gratiere
  • +3 (3 voturi)    
    Nu ne condamna nimeni (Luni, 24 septembrie 2018, 13:09)

    age008 [utilizator]

    Nu o sa ne condamne, ca o sa dea Veorica Ordonanta de Urgenta pentru amnistie si gratiere daca tot e sefa acolo.
  • +3 (3 voturi)    
    Cine urla pe-aici ca banii trimisi de catre (Luni, 24 septembrie 2018, 13:40)

    xrogo [utilizator]

    diaspora o sa fie confiscati de catre coruptul guvern PSD, justificarea sursei banilor trimisi in tara era una din conditiile cerute de UE pentru a reduce riscul de spalare a banilor!
  • +2 (2 voturi)    
    Rusine mai mare decat Dancila premier? (Luni, 24 septembrie 2018, 15:36)

    banel [utilizator]

    Nu exista.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version