Cât de catastrofale sunt schimbările climatice?

de Constantin Crânganu     Contributors.ro
Miercuri, 22 iulie 2020, 9:40 Actualitate | Opinii


Constantin Cranganu
Foto: Hotnews

Preambul

În luna iunie, agenția Associated Press (AP) a publicat un articol-semnal de alarmă, intitulat U.N. Predicts Disaster if Global Warming Not Checked. Ziaristul de la AP l-a intervievat pe Noel Brown, directorul biroului din New York al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Înaltul oficial ONU a spus că dacă nu este inversată tendința de încălzire globală până în anul 2030, națiuni întregi ar putea fi șterse de pe fața Pământului din cauza creșterea nivelului mării. Inundațiile zonelor litorale și ruinarea culturilor agricole ar crea un exod de „refugiați ecologici”, amenințând cu apariția unui haos politic.

Apoi, dl Brown a mai adăugat: Guvernele au o fereastră de 10 ani pentru a rezolva efectul gazelor de seră înainte ca acesta să scape de sub controlul uman. Pe măsură ce încălzirea va produce topirea ghețurilor polare, nivelul oceanelor va crește până la un metru, suficient pentru a face să dispară Maldivele și alte state insulare...

În continuare, dl Brown a atras atenția că și cei mai conservatori oameni de știință ne spun că deja nu mai putem face nimic acum pentru a opri ... o schimbare de aproximativ 3 grade Celsius... trebuie să începem să ne gândim la creșterea semnificativă a nivelului mării ... ne putem aștepta la mai multe furtuni feroce, uragane, tornade...

Credeți că articolul publicat de Associate Press reflectă poziția ONU din luna iunie 2020? Nu, articolul a fost publicat în iunie 1989, iar evenimentele cataclismice prevăzute de înaltul funcționar ONU se refereau la anul 2000, nu 2030.

Tocmai ați citit o probă concretă de alarmism climatic. Modul de operare al acestui nou tip de activism a fost sugerat în octombrie 1989 de Stephen Schneider, cunoscut climatolog, laureat al Premiului Nobel pentru pace în 2006 ca membru al IPCC, profesor de biologia mediului și schimbări globale la Stanford University. Într-un interviu acordat revistei Discover, Schneider a făcut apel la ignorarea metodei științifice și a argumentelor raționale (să spunem adevărul, întreg adevărul și nimic altceva, ceea ce înseamnă că trebuie să includem toate îndoielile, avertismentele etc.) și înlocuirea lor cu apelul la emoții:

...ca să reducem riscul schimbărilor climatice potențial dezastruoase ...trebuie să obținem un sprijin amplu, pentru a capta imaginația publicului. Aceasta, desigur, presupune să fim cât mai prezenți în mass-media. Așadar, trebuie să oferim scenarii înfricoșătoare, să facem declarații simplificate, dramatice și să acordăm doar o mică atenție oricăror îndoieli pe care le-am putea avea. ! (1)[s.m.]

Alarmismul climatic a virat către ecologismul apocaliptic de astăzi pe fondul crizelor sociale și politice de la sfârșitul secolului trecut. În 1970, când frica suprapopulării era la apogeu (vezi The Population Bomb (2)), prima Zi a Pământului a fost celebrată în mijlocul tulburărilor create de războiul din Vietnam (3). În 1983, când tensiunile create de Războiul Rece se intensificaseră periculos, peste 300.000 oameni au protest în Hyde Park, Londra, contra armelor nucleare. (Ca să nu se lase mai prejos, Ceaușescu a scos și el populația pe străzi ca să strige: România spune Nu bombei cu neutroni!)

După dispariția Uniunii Sovietice și terminarea Războiului Rece, popoarele din vest s-au trezit fără dușmanul extern împotriva căruia să-și focalizeze energiile negative. Implozia comunismului a măgulit orgolii, pe de o parte, dar a creat și un gol neliniștitor, pe de altă parte: „Fiind singurul câștigător într-un conflict, însemna să concentrezi asupră-ți toate acele critici care ar fi putut să se îndrepte asupra altora” (4) . S-a ajuns astfel la o situație inedită, greu de imaginat: Dați-ne dușmanul înapoi ! (Pascal Bruckner).

Schimbările climatice au devenit astfel noua amenințare apocaliptică a viitorului omenirii, noul dușman împotriva căruia trebuia luptat cu orice arme și muniții posibile. Rezultatul exagerărilor și propagandei neîngrădite din ultimele trei decenii a condus la transformarea schimbărilor climatice într-o catastrofă intens mediatizată. Un politician al Partidului Verzilor (Green Party) din Marea Britanie a spus pe șleau cum s-a petrecut metamorfoza:

Schimbările climatice’ sunt un termen vag-criminal și anodin și este periculos pentru noi să-l folosim. Hai să nu ne mai amăgim folosind termeni precum ‘schimbări climatice’. A vorbi acum despre împiedicarea unei ’catastrofe climatice’ nu înseamnă alarmism. Pur și simplu, înseamnă să spunem lucrurilor pe nume.(5)

Exacerbarea și inflamarea emoțiilor nu se împiedică de date tari, argumente raționale, ipoteze falsificabile sensu Popper, adică științifice. În schimb, apelul la emoțiile viscerale și fricile ancestrale omenești au intrat în recuzita curentă a activiștilor climatici. Ce poate fi mai explicit decât cei patru călăreți ai Apocalipsei, defilând în fața participanților la Conferința climatică COP15 din decembrie 2009 în Copenhaga? (Fig. 1)

Fig. 1. Cei patru călăreți ai apocalipsei climatice (Boala, Războiul, Foametea și Moartea) au coborât în Copenhaga pe 14 decembrie 2009, cu ocazia Conferinței Climatice COP15. Scandalul Climategate a precedat lucrările Conferinței. Sursa: Greenpeace International

În era premergătoare actualei pandemii COVID-19, pentru a pregăti cum trebuie semnarea Acordului climatic de la Paris, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un document faimos care se deschide cu un avertisment apocaliptic: Schimbările climatice sunt cea mai mare amenințare la adresa sănătății globale din secolul al 21-lea. Și chiar în timp ce tentaculele coronavirusului începeau să se răspândească, illuminati și glitterati s-au adunat la Davos în ianuarie 2020 și au declarat că schimbările climatice sunt responsabile pentru toate cele mai mari riscuri pe termen lung din întreaga lume.

Amplificate fără pudoare de mass media ahtiate de rating, aceste alarme catastrofiste nu au rămas fără ecou, multă lume, și tineri și vârstnici, ajungând să creadă că Armaghedonul climatic este pe undeva pe-aproape. Un sondaj internațional al opiniilor a 30.000 oameni din 28 țări, efectuat în septembrie 2019, a indicat, printre altele, că aproape jumătate (48%) din ei cred că schimbările climatice vor conduce la extincția rasei umane.

Mișcări climatice populiste recente, precum Extinction Rebellion și FridaysForFuture, emergența activistei Greta Thunberg (I don’t want you to be hopeful. I want you to panic), ori a politicianei Alexandria Ocasio-Cortez (The world is going to end in twelve years if we don’t address climate change)(6) au alimentat o angoasă a sfârșitului de lume iminent, parte integrantă a unui nou tip de religie iudeo-creștină – ecologismul apocaliptic.(7) În această religie, Dumnezeu este înlocuit cu Natura, iar problemele umane nu mai sunt rezultatul păcatelor noastre în raport cu Dumnezeu, ci doar cele comise în raport cu Natura. Tot în vechea tradiție iudeo-creștină, preoții erau cei care interpretau voința sau legile divine, inclusiv stabilirea distincțiilor dintre bine și rău. În noua religie a ecologismului apocaliptic, rolul preoților este interpretat de oamenii de știință, mai precis de cei 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă. „Nu vreau să mă ascultați pe mine, vreau ca voi să ascultați pe oamenii de știință”, repetă Greta Thunberg și alții ca ea.

Și totuși...

Cât de catastrofice sunt schimbările climatice?

Un răspuns concret la această întrebare fundamentală nu poate fi dat prin lozinci, propagandă, demonstrații publice și alte manifestări asemănătoare. Ci printr-o analiză concretă a datelor existente.

Cea mai bună sursă pe care am găsit-o pentru formularea răspunsului se numește EM-DAT: The International Disaster Database, Centre for Research on the Epidemiology of Disasters, menținută de School of Public Health, Université catholique de Louvain, Bruxelles. EM-DAT colectează date despre decesele provocate de dezastre naturale și antropogene începând din 1900 până în prezent.

Lista dezastrelor naturale include următoarele cauze climatologice: secete, incendii (de pădure și tufișuri sălbatice) și erupțiile lacurilor glaciare. Adițional, am inclus în analiza mea și alte cauze legate de schimbările climatice:

  • meteorologice (uragane, cicloane, taifunuri, tornade)
  • temperaturi extreme (valuri de frig și de căldură)
  • hidrologice (inundații, avalanșe, alunecări de teren)

Distribuția anuală a deceselor produse de cele patru cauze menționate mai sus este indicată în Fig. 2.

Fig. 2. Decesele produse de dezastre climatice în perioada 1900 – 15 iulie 2020. Sursa datelor: EM-DAT(8)

Este important de subliniat că, în perioada acoperită de Fig. 2, concentrațiile emisiilor de CO2 au crescut de la ~ 0,030% la ~ 0,041% . De asemenea, populația lumii a crescut cu aproape 500%, de la ~1,6 miliarde în 1900 la ~7,8 miliarde în 2020. În contrast, numărul deceselor cauzate de evenimentele climatice menționate mai sus a scăzut semnificativ, după cum sugerează media calculată pe intervale de 30 ani.

Folosind aceeași bază de date, cercetătorii britanici Hannah Ritchie și Max Roser (2019) au analizat decesele globale produse de toate cauzele naturale, per deceniu (Fig. 3):




Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1185 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by