Contextul crizei COVID-19 a scos la iveală, la un nivel fără precedent, riscurile pentru muncitorii români din alte state europene. În special pentru cei care lucrează cu contracte de scurtă durată, sezonieri, în agricultură, construcții, turism sau îngrijire, pandemia a însemnat un puternic șoc socio-economic. Mulți și-au pierdut locurile de muncă, unii chiar casele.

Bogdan Deleanu Foto: Europuls

Un efect secundar însă a fost explozia din presă, pe fundalul interesului pentru criză, a situațiilor grele în care trăiesc mulți dintre acești muncitori. Este deja celebru exemplul din fermele de sparanghel din Germania, dar apar povestiri din Olanda, Austria sau Italia. Toate îi oripilează pe cei rămași în țară și nu numai, dar adevărul trist este că mulți dintre cei obișnuiți să lucreze în afară nu sunt surprinși.

Pentru ei, abuzurile angajatorilor, șicanele, schimbările de condiții, obligația de a munci peste program, lipsa de măsuri de protecție sau de confort adecvate nu sunt ceva nou.

Ce nu știu ei, din păcate, este că asta nu este deloc normal. Ba chiar, în cele mai multe cazuri, este ceva ilegal!

Dacă lucrezi, pe termen scurt sau nu, în altă țară din UE sau din Europa, dacă ai de gând să pleci sau citești acum ofertele firmelor de recrutare, este important să înțelegi că ai drepturi! Ai drepturi europene, asigurate de legile din fiecare țară a Uniunii.

Dar înainte de orice exemplu, trebuie să discutăm despre frică.

Frica este un alt factor deseori întâlnit în viețile celor care muncesc în afară. Frica de înșelăciune. Frica de autorități sau poliție care, din neînțelegeri, abuzuri, rea voință, discriminare sau alte motive ocazionale, v-au făcut poate neajunsuri în trecut (sau despre care ați auzit povești). Frica că experiențe proaste din România se vor repeta automat și în afară.

Dar mai ales, frica că poate, dacă spuneți ceva, dacă ridicați capul, dacă protestați, pierdeți locul de muncă. Un loc de muncă care, vă veți spune, oricât de rău ar fi, vă asigură un salariu.

Ce e important de înțeles e că dacă ceva vă deranjează, până nu vă cereți drepturile (pe care chiar le aveți), nimic nu se va schimba. Mai ales dacă aveți un contract de scurtă durată, pe care îl repetați, poate, an de an, sau îl încercați pentru prima oară. Toți cei care abuzează de voi au nevoie de voi – au nevoie de mâna voastră de lucru. Din asta își fac banii și cu voi își mențin propriile afaceri.

În marea majoritate a cazurilor și-ar permite chiar fără mari dificultăți să vă ofere ceea ce cereți. Mai ales dacă vă organizați și împreună cu alți colegi să vă revendicați drepturile. Nu trebuie niciodată să acceptați frica.

Dar despre ce drepturi este vorba? Le putem împărți în două mari categorii: drepturi fundamentale și drepturi de muncă

Drepturi fundamentale

Poate că unii cititori se vor întreba dacă chiar mai este nevoie, în secolul XXI, să repetăm că orice cetățean, mai ales în UE, are dreptul la libertate, la integritatea corporală, la accesul la justiție (corectă) sau la propriile documente sau documente de identitate. Dar practica ultimilor ani, poveștile triste ale unor români din ferme, șantiere, abatoare sau centre de îngrijire din mai multe țări arată că nu este de prisos să insistăm.

Este trist că lucrurile acestea există, este trist și că multe victime le acceptă.

Ține minte:

Nici un angajator nu are dreptul să îți rețină sau confiște actele de identitate! De fapt, aproape nimeni nu are dreptul acesta, chiar și poliția o poate face doar pentru verificări, pentru scurtă durată.

Nici un angajator nu are dreptul să te închidă peste noapte în barăci, în cameră sau oriunde altundeva! Asta înseamnă că îți privează libertatea și este un abuz inaceptabil!

Nimeni, angajator sau oricine altcineva, chiar și polițist, nu are dreptul să te lovească! Este unul dintre drepturile umane fundamentale, înscris în toate constituțiile europene și nu numai.

Ai dreptul să îți cunoști contractul de muncă (și să deții o copie), să ceri și să primești clarificări și, mai ales, să apelezi la autorități în orice moment. Sună la 112 în orice țară UE (sau 999 în Marea Britanie) dacă ai motive să crezi că orice drept ți-a fost încălcat.

Drepturile de muncă europene

Fie că ai fost angajat cu un contract românesc sau direct în statul în care ajungi să lucrezi, Italia sau Germania sau oricare altul, în toată Europa ai mai multe drepturi comune. Un mic sfat, înainte: întreabă, cere mereu explicații și clarificări, verifică condițiile contractului înainte să semnezi. Caută pe Internet detalii despre locul, firma, regiunea, țara unde vei merge. Multe consulate românești (în Germania de exemplu) au ghiduri pregătite, cu detalii, numere de telefon sau sfaturi.

Pleacă din țară doar în cunoștiință de cauză. Mai ales acum, pe vreme de COVID-19.

Dar o dată ajuns la locul de muncă trebui să știi că, deși valorile exacte pot varia de la țară la țară:

  • Ai dreptul la un salariu minim;
  • Ai dreptul la perioade maxime de lucru și la perioade de odihnă;
  • Ai dreptul ca munca peste orele de program să fie plătită – nu trebuie să accepți muncă în plus, asta este de fapt muncă nedeclarată și un mod prin care angajatorii încalcă legea!
  • Ai dreptul la zile de concediu;
  • Ai dreptul, dacă este cazul, la echipamente și măsuri care să îți asigure protecția și sănătatea fizică și psihică la locul de muncă;
  • Ai dreptul la un tratament egal cu oricine altcineva (nu te pot plăti mai puțin pentru că ești român, sau femeie).

În fiecare țară sau regiune există agenții care se asigură că aceste drepturi și multe altele sunt respectate. Ele pot veni și face controale, da amenzi, împreună deseori cu poliția. Multe pot obliga angajatorii să asigure drepturile acestea, posibile pentru că ești cetățean european, pentru că România este membră în Uniunea Europeană (și da, drepturile sunt valabile și în Anglia*, Elveția sau Norvegia, datorită influenței UE).

Nu accepta abuzuri. Nu accepta povești de abuzuri. Informează-te, sună la consulat, la poliție, la ONGurile din zonă. Oriunde ai fi în Europa, dacă vei căuta pe internet informații despre protecția românilor sau drepturile românilor, vei găsi ceva. Sunt din ce în ce mai multe organizații, civice sau politice, românești, care te pot ajuta, cel puțin cu traducere, dacă nu te descurci așa de bine cu limba locală.

Trebuie doar să ceri acest ajutor. Să nu te temi. Și să îți revendici drepturile tale, europene!

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro