Vara poate începe în mai și se termină în septembrie, decembrie aduce tot mai des episoade de primăvară și nu prea mai înțelegem nimic din cele patru anotimpuri. Ce va urma pentru fiecare anotimp, cum arată clasamentul încălzirii? Climatologul Roxana Bojariu de la ANM a explicat pentru HotNews.ro cum ar putea evolua fiecare anotimp.
„Estimarea climatică ne spune că există tendințe de creștere a temperaturii în toate anotimpurile, însă vorbim despre o caracterizare statistică și nu înseamnă că fiecare anotimp este mai cald decât precedentul”, spune Roxana Bojariu.
Cum arată „clasamentul” încălzirii anotimpurilor?
Vara s-a încălzit cel mai mult, urmată de iarnă, de primăvară și de toamnă, în comparație cu intervalul de referință 1961-1990. Cifrele arată că toamna ar exista o tendință de creșterea a cantității de precipitații, dar nu pare atribuibilă încălzirii climatice.
În cazul toamnei, „semnalul” de încălzire este cel mai slab dintre anotimpuri, în timp ce vara și iarna s-au încălzit mai mult decât anotimpurile de tranziție.
Cum vor fi anotimpurile pe viitor
„Este clar că anotimpurile rămân, fiindcă sunt date de poziționarea noastră la latitudinile medii”, spune Roxana Bojariu. Așadar vom rămâne cu patru anotimpuri, dar lungimea lor va fi variabilă.
Iernile vor fi tot mai calde și cu mai multe ploi în loc de ninsori și există o tendință statistică de declanșare mai timpurie a primăverii, dar și vara se declanșează mai devreme și va fi tot mai lungă. O altă tendință va fi prelungirea verii în septembrie. Aici vorbim despre tendințe, deci nu se va întâmpla an de an, dar putem avea o idee spre ce ne îndreptăm.
Modelele climatice arată pentru vară o reducere a precipitațiilor, dar pe viitor ar trebui să ne așteptăm să fie tot mai multe episoade scurte de ploi care vor fi intense, ceea ce nu va fi bine pentru agricultură.
Pentru iarnă se poate estima o creștere a precipitațiilor, mai ales în centrul și nord-estul țării.
„Cele patru anotimpuri tămân, duratele lor relative se modifică, primăverile se declanșează mai timpuriu, ciclul de vegetație crește de-a lungul anului și va exista un impact și pe sănătatea publică, crescând impactul alergenilor, din cauza prelungirii duratei ciclului de vegetație, fiindcă nu doar că primăvara este timpurie, dar și toamna se declanșează mai târziu”, explică Roxana Bojariu.
Nu trebuie să uităm un lucru: pot exista în fiecare anotimp episoade severe de scurtă durată, fenomenele extreme există și, pe fondul încălzirii globale, sunt alimentate cu mai multă energie și, în consecință, manifestările lor sunt mai severe.
„Vom mai avea și zăpezi mari, chiar dacă mai rar, vom avea în continuare viscole, chiar și în condițiile încălzirii globale, doar că, per total, va fi mai cald, iar raportul între precipitațiile lichide și solide se schimbă”.
„Asta nu este deloc bine, având un impact mare asupra rezervei de apă în sol, pentru că un strat de zăpadă în fiecare iarnă încarcă mult mai eficient solul pentru primăvară.”, spune climatologul Roxana Bojariu.
Dacă iarna plouă în loc să ningă, solul nu are cum absorbi întreaga cantitate de apă, iar consecința este că o parte din apă se evaporă, fără a mai ajunge în sol, și deci se pierde pentru agricultură. Iernile cu prea puțină zăpadă pot favoriza seceta din timpul verii.
Datele arată și că variabilitatea va crește și sunt treceri rapide de la temperaturi mari la unele scăzute și invers. Iată un exemplu de acum câteva zile, de la caniculă de 36-39 C în zona orașului Iași s-a trecut 24 de ore mai târziu, tot în timpul după-amiezii, la temperaturi de 16-19 C.
Există și un semnal al creșterii duratei de strălucire a Soarelui, semnificativ statistic pe întreg cuprinsul țării, în timpul primăverii și verii, identificat pentru perioada 1961-2013.
Numărul anual de zile caniculare și cel de nopți tropicale a crescut în perioada 1991-2020 comparativ cu 1961-1990, iar evoluția lor la nivelul României indică drept moment al schimbării anii ’87 – ’88 ai secolului trecut.
Creșterile numărului de zile caniculare și cel al nopților tropicale sunt mai mari în extremitatea sudică a României și în regiunile de câmpie din vestul și sud-estul țării. Numărul de zile de îngheț s-a redus, în special în nordul, estul și sud-estul țării, dar și în unele zone din sud și în Munții Apuseni.
Temperaturile medii pentru fiecare anotimp
Iarna mediile variază între -8 -7 C la peste 1.800 m alt și peste +1,5 C în Dobrogea
Primăvara temperaturile variază între -3 C la peste 2.000 m alt și +12 C în Oltenia.
Vara temperaturile medii variază între 5 C în cele mai înalte puncte și +23 C în Oltenia și Muntenia.
Toamna sunt sub 0 C la Omu și peste 13 C în Dobrogea, valoarea fiind media pentru cele trei luni de toamnă (septembrie-noiembrie).
Temperaturi absolute pentru fiecare anotimp în zonele locuite
Iarna
Minima -38,5 C la Bod, pe 25 ianuarie 1942
Maxima +26 C la Pătârlagele, pe 16 februarie 2016 și la Medgidia, pe 27 februarie 1995
Primăvara
Minima: -33 C la Obârșia Lotrului pe 11 martie 2005
Maxima: +40,8 C la Mărculești (jud Călărași) la 27 mai 1950
Vara
Minima: -2,7 C la Întorsura Buzăului, pe 13 iunie 1950
Maxima: +44,5 C la Ion Sion pe 10 august 1951
Toamna
Minima: -28,3 C la Joseni, pe 27 noiembrie 1993
Maxima: +43,5 C la Strehaia, pe 8 septembrie 1946
Cât de mult variază cantitățile medii de precipitații (intervalul 1961-2000)
Iarna: Roman 59 mm - Stâna de Vale 366 mm
Primăvara: Sulina 57 mm - Stâna de Vale 417 mm
Vara: Sulina 80 mm - Stâna de Vale 479 mm
Toamna: Sulina 70 mm - Stâna de Vale 368 mm
Datele despre mediile de temperatură și despre cele de precipitații sunt din volumul Clima României (2008) și se referă la intervalul 1961-2000.
36
39
