Parchetul European a declarat luni că planurile Slovaciei de a-și reforma codul penal reprezintă „un risc serios de încălcare a statului de drept” care ar putea afecta bugetul UE, potrivit AFP.
Șefa parchetului, Laura Kövesi, a trimis o scrisoare Comisiei Europene cu privire la reformele propuse de guvernul premierului populist Robert Fico.
Acestea se referă la înlesnirea pedepselor pentru corupție și infracțiuni economice, la eliminarea protecției denunțătorilor și la desființarea parchetului dedicat cazurilor de corupție la nivel înalt și de crimă organizată în această țară din UE cu 5,4 milioane de locuitori.
„Pe baza unei analize aprofundate a combinației de modificări propuse, șefa Parchetului European a concluzionat că acestea constituie un risc serios de încălcare a statului de drept în sensul (...) Regulamentului privind condiționalitatea”, se arată într-un comunicat de presă al organismului european cu sediul la Luxemburg.
Regulamentul de condiționalitate, adoptat în decembrie 2020 pentru a proteja bugetul european, permite suspendarea plății fondurilor europene către o țară în cazul unor încălcări ale principiilor statului de drept. Consiliul UE (statele membre) este cel care este responsabil de activarea acestuia, la propunerea Comisiei Europene.
Până în prezent, UE a utilizat această procedură o singură dată, împotriva Ungariei. În decembrie 2022, procedura a dus la suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate acestei țări, din cauza unei lupte insuficiente împotriva corupției, a unor nereguli sistemice în atribuirea de contracte publice și a unor conflicte de interese.
Comisia Europeană și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la planurile de reformă ale Slovaciei. Într-o scrisoare datată 5 decembrie, aceasta a cerut guvernului să le amâne și să se abțină de la utilizarea unei proceduri legislative accelerate.
Câteva mii de persoane au manifestat împotriva acestor reforme la 12 decembrie la Bratislava și în alte câteva orașe din Slovacia.
Scurt istoric
Unitatea specială de urmărire penală în cazurile de corupţie, USP, funcţionează încă din anul 2004.
Instituţia a gestionat zeci de cazuri de corupţie în rândul poliţiei, sistemului judiciar şi al politicienilor din 2021, de când se află sub conducerea lui Daniel Lipsic, care a fost ministru de interne într-un guvern ce a preluat puterea de la Fico între 2010 şi 2012 - o legătură care l-a iritat pe Fico.
Ca atare, cabinetul său a propus închiderea unităţii în cadrul unui proces legislativ rapid, care ar putea fi finalizat în câteva săptămâni. Cazurile în curs şi personalul ar urma să fie transferate către alte parchete.
Fico a declarat într-o conferinţă de presă că USP a încălcat drepturile omului prin modul în care au fost desfăşurate procedurile şi de aceea unitatea trebuie desfiinţată. „Acest rău sub forma lui Lipsic trebuie să ia sfârşit, iar noi facem acest lucru cu fermitate şi în profunzime”, a proclamat Fico.
Actualul premier, carea fost forţat să demisioneze în urma unorproteste în masă în 2018, după uciderea unui jurnalist care investiga fapte de corupţie, acuză de mult timp USP că este părtinitor şi că vizează cu precădere partidul său SMER şi s-a pronunţat în favoarea înlăturării lui Lipsic. USP a supervizat, de asemenea, ancheta privind uciderea jurnalistului.
7
20
