Într-o situație care pare demnă de un banc al Radio Erevan, site-ul rusesc de știri Pravda deplângea duminică dimineața că misiunea Luna-25 nu va putea demonstra dacă aselenizarea americană a fost reală din cauza orbitei sale. Însă sonda spațială s-a prăbușit apoi în urma unei erori catastrofale.

Astronautul american „Buzz” Aldrin pe LunaFoto: NASA / Sciencephoto / Profimedia Images

Pravda nota într-un articol publicat duminică la ora 06:34, în așteptarea aselenizării primei sonde rusești pe Lună după aproape 50 de ani, că orbita misiunii „nu permite realizarea de fotografii ale aterizatoarelor americane rămase pe satelitul Pământului după misiunile Apollo”.

În acest sens ziarul online rusesc îl cita pe Nathan Eismont, cercetătorul-șef al Institutului de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Ruse de Științe, care afirma că „ar fi posibilă o ridicare (a traiectoriei orbitei Luna-25)” pentru a face o fotografie locului în care au aterizat astronauții americani, dar că „bineînțeles, nu s-a ales acest lucru, ci să aterizeze acolo unde era necesar”.

„Aceasta a fost sarcina principală ” a landerului Luna-25, a subliniat Eismont într-un interviu acordat agenției de stat RIA Novosti.

În articolul său Pravda deplângea că Roscosmos, agenția spațială a Rusiei, nu a folosit misiunea „pentru a risipi 'conspirația lunară', ai cărei susținători nu cred în realitatea expedițiilor [americane] cu echipaj uman către satelitul Pământului”.

Doar câteva ore mai târziu, Roscosmos anunța că Luna-25 s-a prăbușit pe suprafața lunară.

„Sistemul s-a deplasat pe o orbită imprevizibilă şi a încetat să mai existe în urma coliziunii cu suprafaţa Lunii", a declarat agenția spațială a Rusiei într-un comunicat.

Rusia nu a mai încercat o misiune pe Lună de la misiunea Luna-24 din 1976, când Leonid Brejnev conducea Kremlinul.

Luna-25 ar fi trebuit să execute o aselenizare la polul sud al Lunii, programată pentru luni, 21 august, potrivit oficialilor spaţiali ruşi.

Fostul șef al Roscosmos a afirmat că americanii nu au ajuns pe Lună

Articolul apărut în presa rusă a fost publicat în contextul în care Dmitri Rogozin, fostul director general al Roscosmos, a declarat în luna mai a acestui an că NASA nu a ajuns de fapt pe Lună cu un echipaj uman în cadrul misiunilor Apollo.

Într-o postare făcută pe canalul său de Telegram, Rogozin a spus că „în urmă cu aproximativ 10 ani”, în perioada când era vicepremier responsabil de coordonarea industriei ruse de armament, ar fi trimis către Roscosmos o cerere oficială să îi furnizeze „dovezi cu privire la șederea americanilor pe Lună”. El a justificat solicitarea sa astfel:

„Mi-a fost dureros de jenă de faptul că cosmonauții sovietici care se întorceau din expediții de mai multe zile abia puteau să se țină pe picioare și au trecut prin recuperări lungi după astfel de zboruri, în timp ce americanii s-au târât în afara navelor lor lunare precum castraveții din grădină”.

Rogozin a deplâns că a primit drept răspuns o carte despre detaliile aselenizării americane și că prefața acesteia a fost semnată chiar de către Aleksei Leonov, cosmonautul rus care a făcut prima ieșire în spațiu în 1965.

Rogozin a susținut apoi că după ce Putin l-a numit șef al Roscosmos în 2018 a continuat să „caute dovezi” despre aselenizare, dar că ar fi primit doar „răspunsuri furioase” de la academicieni și „fani” ruși ai SUA care l-ar fi acuzat de subminarea „cooperării sacre cu NASA”.

„Nu mi-a fost clar cum Statele Unite, la nivelul de dezvoltare tehnologică din anii '60 ai secolului trecut, au făcut ceea ce acum nu pot să facă”, a mai spus Dmitri Rogozin.

El a fost înlocuit din funcția de șef al Roscosmos de către președintele rus Vladimir Putin în luna iulie a anului trecut. În pofida speculațiilor potrivit cărora el urma să fie numit guvernator al teritoriilor ucrainene ocupate sau într-o altă funcție de rang înalt, deocamdată el nu s-a întors într-un rol formal important în administrația statului rus.

Pe același subiect: