Rusia a recunoscut luni că două plăți ale dobânzilor la datoria sa nu au ajuns la creditorii săi, ceea ce ridică spectrul unei situații de incapacitate de plată, chiar dacă Moscova neagă pentru moment acest lucru, potrivit AFP. Ce se întâmplă acum?
De ce reapare amenințarea unui default?
Rusia trebuia să plătească 100 de milioane de euro dobânda la datoria sa la 27 mai, termen cu o perioadă de grație de o lună care a expirat duminică.
Ministerul rus de Finanțe a declarat că a plătit banii în valută până la 20 mai. Dar a recunoscut luni că banii nu au ajuns la creditori deoarece intermediarii bancari au blocat plățile din cauza sancțiunilor impuse de țările occidentale ca urmare a războiului din Ucraina.
De la sfârșitul lunii mai, SUA au interzis Moscovei să își plătească datoriile în dolari.
De unde știm dacă Rusia este într-adevăr în incapacitate de plată?
În mod tradițional, principalele agenții de rating (Fitch, Moody's, S&P Global Ratings) sunt cele care oficializează intrarea în incapacitate de plată a unui stat.
Odată cu sancțiunile, "li se interzice acum să acorde ratinguri pentru obligațiunile suverane rusești. Am putea avea o situație de facto de default, fără o proclamare oficială din partea unui organism autorizat", explică Eric Dor, director de studii economice la școala de afaceri IESEG.
În prezent, un comitet al creditorilor, Comitetul pentru determinarea instrumentelor derivate de credit (CDDC), trebuie să evalueze dacă Rusia nu efectuează plăți. Această comisie constatase deja, la începutul lunii iunie, că Moscova nu plătise 1,9 milioane de dolari ca dobândă de întârziere la o plată anterioară.
Acesta intenționează să se reunească miercuri după-amiază devreme pentru a delibera cu privire la termenul de 27 mai, care nu a fost respectat.
De asemenea, va decide dacă va activa sau nu swapurile pe riscul de credit (CDS), care sunt produse financiare ce servesc drept asigurare împotriva neplății datoriilor.
La rândul său, Moscova dă asigurări că "neîncasarea banilor de către investitori nu este rezultatul unei lipse de plată, ci este cauzată de acțiunea unor terți, care nu este considerată direct (...) ca fiind un caz de neîndeplinire a obligațiilor de plată".
Rusia intră în incapacitate de plată Foto: DreamsTime
Care ar fi consecințele unei situații de incapacitate de plată?
Ultima dată când Rusia a intrat în incapacitate de plată a datoriei externe a fost în 1918 și în urma deciziei lui Lenin de a nu plăti datoriile regimului țarist.
În cazul unui nou default, "Rusia nu va mai putea să se împrumute în monede internaționale", avertizează Slim Souissi, profesor cercetător la IAE al Universității din Caen și fost analist financiar la Fitch. "Pe termen scurt, va avea dificultăți în a obține fonduri pe piețele internaționale", iar acest lucru ar putea dura "ani de zile".
O incapacitate de plată poate avea consecințe grave: în Argentina, moratoriul din 2001 privind plata datoriei internaționale de aproximativ 100 de miliarde de dolari a aruncat țara într-o criză economică, politică și socială profundă.
Iar incapacitatea de plată a Mexicului din 1982 a fost urmată de o criză a datoriilor în alte țări în curs de dezvoltare.
Cu toate acestea, situația Rusiei este oarecum diferită. "Există plăți de aproximativ 2 miliarde de dolari până la sfârșitul anului, dar acest lucru nu va destabiliza" sistemul financiar mondial, spune Eric Dor.
Situația s-ar putea transforma însă într-o bătaie de cap juridică: obligațiile rusești sunt deosebit de neclare în ceea ce privește jurisdicția care ar trebui să decidă litigiile dintre creditori și debitori, potrivit experților juridici intervievați de AFP.
Cum încearcă Rusia să evite intrarea în incapacitate de plată?
Pentru a ocoli interdicția de a-și plăti datoria în dolari, Moscova spune că pune la dispoziție banii pe care îi datorează creditorilor săi în ruble la National Settlement Depository (NSD), o entitate financiară rusă.
În cazul în care "rambursarea în ruble nu este prevăzută în contractul pentru aceste obligațiuni, se consideră că este vorba de o incapacitate de plată", avertizează Slim Souissi.
Moscova susține că sistemul permite deținătorilor occidentali de datorii rusești să își recupereze banii, solicitând conversia sumelor depuse în ruble la NSD în moneda aleasă de ei.
Dar scoaterea fondurilor din Rusia rămâne dificilă și "investitorii au fost oricum reticenți în a deschide conturi în DSN", spune Eric Dor.
___
1
8
