Mișcarea Black Lives Matter a suferit marți o înfrângere zdrobitoare la alegerile locale din Statele Unite, candidații care au susținut tăierea fondurilor poliției sau desființarea acesteia, măsuri promovate de activiștii antirasism, pierzând pe linie în fiefuri democrate, relatează The Daily Beast.
Anul trecut în Statele Unite au izbucnit unele din cele mai mari proteste din istoria țării privind reformarea poliției. Demonstrațiile au atras atenția opiniei publice internaționale asupra unor abuzuri reale și au oferit capitalul politic necesar pentru demararea unor reforme de la o coastă la cealaltă a SUA.
Dar alături de cererile de reformă existau și alte revendicări care mergeau mult mai departe. Mișcarea „destructurați poliția” (Defund the police) se născuse și ea cerea tăierea fondurilor secțiilor de poliție pentru a fi alocate unor servicii sociale oferite de autorități.
Spre deosebire de mișcarea mai amplă care cerea reformarea poliției, această mișcare susținută de activiștii Black Lives Matter s-a concentrat mai puțin pe reformarea poliției, propunând ca însăși ideea de poliție să fie reevaluată radical sau chiar abolită. Proponenții ei afirmau că problema este nu doar una ce ține de calitate, ci și una legată de cantitate.
Însă alegerile locale care au avut loc săptămâna aceasta în Statele Unite au livrat o serie de înfrângeri usturătoare mișcării mai radicale, sugerând că susținătorii ei nu erau în același asentiment cu alegătorii în contextul în care numeroase orașe americane se confruntă cu o creștere record a numărului de omoruri.
Zona autonomă poreclită „Chaz” din Seattle (FOTO: Karen Ducey / Zuma Press / Profimedia Images)
Înfrângere în Seattle, orașul „Zonei Autonome din Dealul Capitoliului”
În Seattle, unde primarul Jenny Durkan a ales să nu candideze pentru un nou mandat după „dragostea de-o vară” de anul trecut care a inclus proclamarea de către protestatarii Black Lives Matter a unei „zone autonome” în centrul orașului, primăria a fost câștigată de Bruce Harrell.
Harrell, un fost membru al consiliului local care a promis să angajeze mai mulți ofițeri și să îmbunătățească timpii de reacție ai poliției („Să fie clar: Nu tai banii poliției”) a învins-o pe Lorena González, purtătoarea de cuvânt a consiliului care a obținut tăierea bugetului poliției cu 20% după ce inițial militase pentru reducerea sa la jumătate.
Iar în cursa pentru procurorul general al orașului, alegătorii l-au ales pe candidatul republican în detrimentul unei avocate care s-a descris ca fiind o „aboliționistă” a poliției și este cunoscută pentru o serie de postări incendiare făcute pe Twitter în care își exprima sprijinul pentru protestele violente.
Niciuna dintre cele două curse nu a fost măcar strânsă.
„Aboliționiștii” poliției au pierdut și în statul New York
Însă se părea că în orașul Buffalo din statul New York activiștii vor avea câștig de cauză după ce India Walton, o tânără activistă socialistă care mărșăluise la proteste împotriva poliției în 2020, a câștigat nominalizarea Partidului Democrat pentru funcția de primar, învingându-l pe Byron Brown, primarul în exercițiu al orașului.
Dar Brown, aflat la al patrulea mandat consecutiv, a refuzat să accepte înfrângerea și și-a continuat campania electorală, în pofida faptului că numele său nu avea să apară pe buletinele de vot.
În loc să se dezică de polițiști, acesta și-a făcut campanie pe faptul că Walton, la rândul ei o „aboliționistă”, a propus tăierea bugetului poliției cu milioane de dolari.
Brown a difuzat mai multe spoturi electorale în care polițiștii locali criticau tăierile, avertizând că ele vor duce la concedieri și la o reducere a eficacității forțelor de ordine.
Byron Brown (centru) a câștigat un al cincilea mandat (FOTO: Facebook)
Campania lui Brown, care s-a bazat pe alegători să-i scrie numele pe buletinele de vot (write-in candidate) a avut un succes răsunător, el învingând-o lejer pe Walton și răzbunându-se pe propriul Partid Democrat.
Tot în statul New York, locuitorii metropolei cu același nume l-au ales primar pe democratul Eric Adams, un fost ofițer al NYPD care după anunțarea rezultatului a vorbit despre modul în care locuitorii orașului sunt îngrijorați de infracționalitatea în creștere.
„Când sunt pe teren în Philadelphia, New York, Newark, nu contează unde, familiile îmi spun că își doresc educație pentru copiii lor, ei vor să fie în siguranță în orașele lor...când în anumite părți ale țării se vorbea despre desființarea secțiilor de poliție, unele familii auzeau focuri de armă [afară]”, a spus acesta.
„Am știut că oamenii de la firul ierbii nu își doresc asta”, a mai afirmat Adams cu privire la desființarea poliției.
Proteste antirasism în Minneapolis (FOTO: Chris Tuite-ImageSPACE / The Mega Agency / Profimedia)
Minneapolis, orașul în care a fost ucis George Floyd, a respins desființarea secției de poliție
Dar probabil cea mai puternică lovitură încasată de mișcarea de destructurare a poliției a venit în Minneapolis, tocmai orașul din care s-ar putea argumenta că ea s-a lansat.
Locuitorii acestui oraș din statul Minnesota au învins cu ușurință propunerea Întrebării 2 care îi chestiona dacă sunt de acord cu desființarea departamentului de poliție și înlocuirea sa cu un „departament de siguranță publică”.
Deși nu era tocmai clar cum urma să arate noul departament, referendumul a fost amplu perceput drept o tentativă de a tăia finanțarea sau chiar elimina poliția.
O privire asupra distribuției voturilor dezvăluie rapid că mare parte din nordul Minneapolisului, o zonă cu o majoritate puternică de alegători afro-americani, nu a susținut Întrebarea 2.
Un sondaj recent efectuat de Pew Research arată că la nivel național doar 15% din americani cred că ar trebui reduse cheltuielile cu polița locală. Mai mult, el a descoperit că democrații afro-americani și hispanici susțin într-un procent mai mare decât democrații albi creșterea fondurilor pentru poliție.
Iar mesajul general pe care alegătorii americani l-au transmis marți seara pare să fie că, atunci când vine vorba de poliție, ei preferă reformarea sa, nu desființarea.
3
42
