Parchetul European a hotărât să utilizeze engleza ca limbă de lucru, deși niciuna dintre cele 22 de state membre și participante nu este anglofonă, scrie La Liberation. Publicația citează un diplomat francez care comentează că ”este într-adevăr o lovitură, mai ales că procurorul european, fostul procuror general al României Laura Codruta Kövesi, a fost numit în octombrie 2019 cu sprijinul Franței".

Laura Codruta KovesiFoto: Agerpres/EPA

”Aceasta este o decizie uimitoare pentru prima instituție a UE creată după Brexit: Parchetul European, care va funcția începând din noiembrie, tocmai a decis să lucreze doar în limba engleză. Sau mai degrabă în Globish, această versiune bastardizată a englezei, mai ales că singura țară vorbitoare de limbă engleză a Uniunii, Irlanda, nu participă la această „cooperare consolidată” între 22 de state membre (Danemarca, Polonia, Ungaria și Suedia rămân și ele afară, ultima țară tocmai anunțând că va participa)”, scrie cotidianul.

Această decizie a fost votată de o foarte mare majoritate a colegiului format din 22 de procurori europeni, unul pentru fiecare stat participant, care asistă procurorul șef.

„Pentru a spune adevărul, era clar, cu excepția minții francezilor, că ai nevoie de o singură limbă pentru a funcționa eficient”, a spus un eurocrat.

Iar engleza este încă una dintre limbile Uniunii în conformitate cu regula 1-58.

„Trebuie să înțelegeți că aceștia sunt oameni de pe teren și nu diplomați. Prin urmare, este rar că ei să vorbească altceva ca limbă străină decât engleza ", a declarat un diplomat european.

Deja, Comisia, în proiectul său de reglementare privind Parchetul European (adoptat la 12 octombrie 2017), a încercat să impună engleza ca limbă de lucru: dar Franța a reușit să elimine această precizare invocând independența parchetului european în ceea ce privește reglementările lingvistice.

„Se întoarce împotriva francezilor și nu există nicio modalitate de a contesta această decizie în fața Curții de Justiție”, regretă un diplomat francez.

”Dar atenție: acesta este doar limba de lucru în interiorul instituției. În relațiile întreținute cu Curtea de Justiție a Uniunii, a cărei limbă de lucru este franceza, limba lui Molière își găsește locul alături de engleză”, mai scrie La Liberation.

”Cu toate acestea, un limbaj nu este doar un instrument de comunicare. Transmite concepte juridice care nu se regăsesc în toate legile naționale: acest lucru este valabil mai ales pentru limba engleză, deoarece dreptul continental este foarte diferit de dreptul anglo-saxon. Cu toate acestea, odată cu Parchetul European, intrăm în domeniul penal care afectează libertățile individuale, chiar dacă puterile sale sunt pentru moment limitate la câteva infracțiuni specifice legate de lupta împotriva fraudei împotriva intereselor financiare ale Uniunii.

Dar voința Comisiei și a Parlamentului European este de a-și extinde competențele la toate infracțiunile transfrontaliere pe termen lung: vom copia legea britanică pentru a obține precizia necesară odată ce totul va fi făcut în limba engleză? Influența britanică dincolo de Brexit, o încântare a celor care au votat în favoarea Brexitului”, încheie cotidianul.