Cu un Xi Jinping care se poate mentine la putere pe termen nedefinit, China intra in grupul tot mai mare al tarilor conduse de maniera autoritara, o expansiune a acestui tip de regimuri care provoaca din ce in ce mai mult modelul democratic occidental, scrie AFP.
Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan, Viktor Orban, Abdel Fattah al-Sissi, Rodrigo Duterte ... Multi dintre ei democratic alesi, acesi lideri promoveaza iliberalismul politic, acest concept de guvernanta care, schematic, nu este favorabil apararii drepturilor individuale in fata autoritatilor.
Aceste regimuri "resping modelul democratic in care noi (occidentalii) am crescut, pe care il consideram normal cand este evident ca nu este, deoarece, din punct de vedere istoric, nu are o vechime atat de mare", arata George Magnus, cercetator britanic la centrul pentru China al Universitatii Oxford.
Cu atat mai mult cu cat in chiar centrul democratiilor liberale, Statele Unite si Europa, apar curente care au generat, spre exemplu, alegerea lui Donald Trump sau votul pentru Brexit, si care nu sunt in mod necesar favorabile aspectului "liberal" al regimului democratic.
Un club in extindere
"Este sigur ca acest club al democratiilor dirijate se extinde" si ca Beijingul este un membru eminent al tarilor recalcitrante fata de prezenta americana in diplomatia mondiala, spune Caroline Galacteros, doctor in stiinte politice si seful firmei de consultanta Planeting.
"Miza pentru aceste state este de a decorela dezvoltarea lor economica si financiara care, in multe privinte, functioneaza pe principiile liberalismului global si joaca un rol fundamental in globalizare, de controlul politic si social al popoarelor lor multiple ... pentru a evita in special soarta Rusiei din anii 90", explica Galacteros.
In anii 90, o serie de filosofi precum Francis Fukuyama s-au intrebat daca nu cumva umanitatea a ajuns la "Sfarsitul istoriei" odata cu avansul ineluctabil al democratiei liberale victorioase in fata comunismului si a dictaturilor.
Dar, inainte de sfarsitul deceniului, Fareed Zakaria scria in revista Foreign Affairs despre emergenta "democratiei iliberale", in cadrul regimurilor intrate in tiparul democratic.
Si acest lucru s-a mentinut, unele tari alunecand incept spre iliberalism, dupa ce au fost alesi lideri autoritari, cum este cazul Turciei si Ungariei.
"In termeni de guvernanta internationala, este o epoca foarte periculoasa" pentru aparatorii democratiilor liberale, care trebuie sa se gandeasca cum sa faca fata acestui fenomen, arata Magnus.
Mai multi lideri "din spatele acestei emergente a democratiilor iliberale exploateaza nemultumirea (fata de mondializare, automatizare, migratii etc)", afirma Kenneth Roth, directorul ONG-ului Human Rights Watch.
Rolul Chinei
"Este important pentru liderii democratici sa puna in lumina vidul programelor politice ale acestor autocrati", a continuat acesta, adaugand ca Beijingul "a furnizat sprijin economic mai multor autocrati din lume", in conditiile in care China are legaturi economice importante cu tari precum Venezuela sau Zimbabwe.
"Aceasta tentatie iliberala nu trebuie subestimata si ea va constitui una dintre luptele pe care Franta o va avea de dus, dar si Uniunea Europeana, in cursul anului 2018 cu mai multi dintre membrii sai", avertiza presedintele francez Emmanuel Macron la inceputul lui ianuarie.
Europa de Est este unul dintre teatrele acestei opozitii intre modelele de guvernanta, in special cu Viktor Orban sau Polonia, criticata de UE care ii reproseaza ca vrea sa compromita statul de drept. Iar China testeaza acest teren, in special prin formatul sau diplomatic 16+1, intre Beijing si 16 tari din Europa centrala si de est sau in cadrul proiectului sau "Noul drum al Matasii".
Dar una dintre problemele pentru democratiile liberale ar putea proveni chiar din tabara sa. In opinia lui Roth, "este evident ca guvernul american nu mai este motorul democratiei liberale cand liderul sau, presedintele Trump, ataca mai multe dintre contra-puerile sale (ziaristi, judecatori, activisti)".
1
8
