Justiţia franceză a interzis joi ”orice nouă publicare” a două fotografii de la atentatul de la Nisa. pe 14 iulie, publicate joi de către Paris Match, inclusiv pe Internet, denunţând "căutarea senzaţionalului", "comentarii de racolare fără scupule" şi imagini ”indecente”, însă nu a dispus retragerea din chioşcuri a săptămânalului, relatează AFP.

O asemenea măsură, solicitată de Parchetul Parisului, nu ar fi ”eficientă”, ”având în vedere că numărul în litigiu este deja în vânzare”, a apreciat Tribunalul de Mare Instanţă (TGI) de la Paris.

În hotărârea lor, pronunţată cu o zi înaintea marcării unui an de la atentatul care s-a soldat cu 86 de morţi şi 450 de răniţi pe Promenade des Anglais, judecătorii au apreciat că cele două fotografii, în care victimele pot fi recunoscute, ”aduc atingere demnităţii umane”.

Tribunalul a interzis ”orice nouă publicare” săptămânalului - care riscă altfel o amendă în valoare de 50.000 de euro pentru fiecare infracţiune constatată - a celor două fotografii şi interzice totodată difuzarea lor în format electronic, care poate fi pedepsită cu o amendă în valoare de 50.000 de euro pentru fiecare oră de întârziere - ceea ce înseamnă că a dispus retragerea lor de pe suportul digital al revistei.

Hotărârea, semnată de preşedintele TGI Paris Jean-Michel Hayat, denunţă ”o căutare evidentă a senzaţionalului”, fotografii ”indecente prin ilustrarea victimelor care fug pentru a scăpa de moarte sau pe punctul de a muri”.

Paris Match s-a ”felicitat” de faptul că nu s-a dispus retragerea din chioşcuri a publicaţiei, a declarat un purtător de cuvânt, adăugând că revista ”apără dreptul cetăţenilor de a fi informaţi şi de acunoaşte adevărul şi dreptul victimelor cu care ne-am întâlnit de a depune mărturie pentru ca să nu le uităm”.

”Dacă aş fi ştiut că era pentru a face presă de senzaţie, nu aş fi acceptat”, a declarat pentru AFP Kamel Sahraoui, în vârstă de 26 de ani, una dintre victimele care face declaraţii pentru revistă.

”Aceste fotografii m-au şocat, mai ales cea a teroristului”, împuşcat în cabina camionului, a adăugat tânărul, care şi-a pierdut fiica, mama şi nepotul în atentat.

”Pe fond”, a reacţionat avocatul Antoine Casubolo Ferro, avocatul Asociaţiei Franceze a Victimelor Terorismului (AFVT), ”aceasta este o victorie, victimele au obţinut câştig de cauză. Ceea ce este important, este principiul”.

Eric Morain, avocatul Fenvac (Federaţiei Naţionale a Victimelor Atentatelor şi Accidentelor Colective), a salutat ”o decizie dreaptă”.

”LOGICĂ MERCANTILĂ”

În cursul audierii, care a avut loc joi după-amiaza, procurorul Olivier Christen a apreciat că publicarea acestor clişee răspunde unei ”logici mercantile”.

O asemenea cerere de retragere, la iniţiativa Ministerului Public, este ”evident excepţională”, a subliniat el.

În martie 2012, Parchetul Parisului a somat postul Al-Jazeera, cu sediul în Qatar, cu scopul de a împiedica difuzarea unei înregistrări video a atacurilor lui Mohamed Merah, care a asasinat copii şi un cadru didactic evrei, dar şi trei paraşutişti.

Postul a anunţat la scurt timp după aceea că nu va difuza aceste imagini.

Informat miercuri de publicarea de către Paris Match a unor imagini înregistrate de camere de supraveghere pe Promenade des Anglais în seara atentatului, Parchetul a ”deschis imediat o anchetă cu privire la încălcarea secretului instrucţiei şi tăinuirea” acestei infracţiuni.

Unele fotografii ”provin evident din dosarul instrucţiei”, a subliniat tribunalul.

În faţa judecătorilor, avocata Paris Match, Marie-Christine de Percin, s-a declarat ”siderată”. În opinia ei, există ”motive cu siguranţă politice care se ascund în spatele acestui proces”.

Numeroase imagini din acea seară tragică au fost deja difuzate şi vor mai fi difuzate, la televiziune şi pe Internet, a pledat ea.

În iulie 2016, Paris Match a publicat deja ”alte fotografii foarte asemănătoare”.

În urma acestui atentat, mai multe publicaţii au fost deja arătate cu degetul din cauză că au difuzat imagini cu victime.

Consiliul Superior al Audiovizualului a îndemnat audovizualul la ”prudenţă şi reţinere, protejarea demnităţii umane şi durerii persoanelor”.