​​Dupa demisia fostului presedinte cubanez Fidel Castro, fratele acestuia, Raul, a inceput sa incurajeze auto-angajarea. Acesta a initiat o serie de reforme in sectoare care inainte erau rezervate strict statului sau care erau folosite doar pe extinsa piata neagra a insulei, scrie Reuters.

El a dat cubanezilor dreptul, cu unele restrictii, de a achizitiona si vinde locuinte si autoturisme, pentru prima oara de la inceputul revolutiei din 1959, condusa de Fidel.

Fermierii pot inchiria terenuri de la guvern. Noilor mici antreprenori li s-a permis sa aiba contracte cu companiile de stat si guvernele locale. Prin urmare, tot mai multi cubanezi au inceput sa isi ridice propriile afaceri in contextul in care guvernul ia masuri de reducere a cheltuielilor si de crestere a veniturilor fiscale.

Persoanele fizice autorizate, cunoscute in insula drept "cuenta propistas" (pe cont propriu), vand alimente, serviciile si bunuri in fata locuintelor sau la tarabele de pe trotuar. Au aparut restaurante private, pe strazi se aud strigatele vanzarilor ambulanti, obisnuite inainte de revolutie, si ale caror ecouri se aud din nou in cartierele cubaneze.

Autoritatile din Havana afirma ca in jur de 317.000 de cubanezi sunt auto-angajati, in crestere fata de cifra de 157.000 inregistrata inainte ca presedintele Raul Castro sa anunte noile masuri privind intreprinderile private, in septembrie 2010. Ministrul Economiei, Adel Yzquierdo Rodriguez, a declarat ca mai mult de 240.000 de locuri de munca in sectorul privat vor fi adaugate in 2012.

In aprilie, un oficial al partidului comunist, Esteban Lazo Hernandez, a spus intr-un discurs ca statul cubanez va ceda aproximativ 50% din activitatea economica a tarii catre sectorul privat in urmatorii cinci ani, de la nivelul de 5%, in prezent.

Acesta nu este un capitalism de dragul capitalismului - si reforma politica nu este parte a programului, noteaza Reuters.

Obiectivul este de a mentine partidul comunist la putere prin sprijinirea unui sector privat mai mare si a unei birocratii, de stat, mai redusa si mai eficienta. Cuba a afirmat ca isi va dezvolta un model propriu, gandindu-se la situatia Chinei din urma cu 30 de ani, insa la o scara mult mai redusa.

Daca acest lucru va functiona este una dintre cele mai mari necunoscute ale viitorului Cubei.

Interviurile cu un numar extins de "cuenta propistas" au aratat un mix intre succes si esec, cei mai multi descurcandu-se bine in ceea ce priveste sustinerea activitatii economice, insa putini si-au imbunatatit viata.

Putini spun ca au avut un succes enorm. Alti au renuntat deja sau se gandesc sa faca acest lucru. In jur de 25% din noile afaceri au falimentat, spun economistii locali.

Cuba trebuie sa sprijine prosperitatea sectorului privat pentru ca in viitor guvernul nu va mai putea garanta locurile de munca.

Angajatii statului reprezinta in jur de 85% din cele 5,2 milioane de lucratori. Planul este de a renunta la un milion de locuri de munca de la stat pana in 2015, cu speranta ca multi dintre cei dati afara vor putea sa lucreze pentru ei insisi.

Unii observatori considera ca Fidel Castro a deschis o cutie a Pandorei cu reformele sale. Permitand aparitia capitalismului se poate ajunge la o dorinta pentru mai multa libertate economica, ce poate deveni o amenintare la viitorul comunismului. Altii cred ca o dependenta mai redusa fata de guvern a cubanezilor poate duce la reducerea gradului de acceptare a controlului politic si social.

Din acest motiv, spune Marifeli Perez-Stable, profesor cubanezo-american de sociologie la Universitatea Internationala Florida in Miami, Raul Castro actioneaza cu precautie.

"Raul actioneaza lent pentru ca stie ce infrunta. Ei sunt conservatori pentru ca doresc sa conserve puterea", spune aceasta.

Cubanezii par in general multumiti ca au loc schimbari economice. Unora le place ideea ca pot fi pe cont propriu si au oportunitatea de a castiga mai mult decat salariul marunt de la stat. Salariul mediu din Cuba a crescut usor in 2011, la echivalentul a 19 dolari americani pe luna.

Desi multi cubanezi spun ca schimbarea este necesara, acestia sunt ingrijorati cu privire la pierderea plasei sociale de siguranta, daca exista "o doza prea mare de capitalism". Acestia au costuri sociale reduse sau locuinte gratuite, o ratie lunara alimentara subventionata puternic, servicii medicale si educatie gratuite.

Cuba, care a nationalizat toate afacerile in anii de dupa revolutie, a permis accesul unor intreprinderi private la mijlocul anilor 1990, in urma colapsului Uniunii Sovietice, protectorul Havanei.

Cand acea perioada sumbra - cunoscuta in Cuba ca o "perioada speciala" - a inceput sa se relaxeze, guvernul a pus frana nivelului redus de capitalism care a 'inflorit' si au stopat activitatea celor mai multe persoane care actionau pe cont propriu.

In prezent, liderii guvernului au spus ca reformele nu vor fi temporare.

"Este profunda, scopul este mult mai mare si obiectivul este mai larg", a declarat Philip Peters, un expert cubanez de la Lexington Institute din Virginia. "In 1990 obiectivul a fost de a face cateva ajustari modelului pentru a scoate capul de sub apa ... Acum acestea produc modificari sistemului".