Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Vilnius că a discutat cu liderii statelor din Inițiativa celor Trei Mări despre candidatura sa la NATO. Întrebat pe ce sprijin mizează, dat fiind că mai multe state din Europa Centrală și de Est au anunțat că îl susțin pe Mark Rutte, Iohannis a spus că „nu are foarte mult rost să ne uităm la câți au spus ce au spus”.

Klaus Iohannis si Mark RutteFoto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia

Iohannis a făcut aceste declarații la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Vilnius, întrebat pe ce sprijin mizează pentru postul de secretar general al NATO, în condițiile în care mai mulți lideri din Europa Centrală și de Est au anunțat în ultimele săptămâni că îl susțin pe premierul Olandei.

„Da, am discutat inclusiv chestiuni legate de NATO și de candidatura mea. Însă vreau să clarific o chestiune: la NATO nu se va vota niciodată. Desemnarea secretarului general se face prin consens, iar consensul se obține prin negocieri diplomatice, discuții între lideri. Nu are foarte mult rost să ne uităm la câți au spus ce au spus fiindcă până când nu se obţine unanimitate nu se va hotărî absolut nimic şi până atunci mai este cale lungă”, a spus Iohannis.

Klaus Iohannis a anunțat oficial în 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, după ce informația a apărut inițial în presa americană, în 22 februarie. În cursă era deja înscris premierul Olandei, Mark Rutte.

Suedia și Italia s-au alăturat săptămâna trecută țărilor membre NATO care și-au exprimat public susținerea pentru ca premierul olandez Mark Rutte să devină noul secretar general al Alianței, anunțurile guvernelor celor două țări venind la doar o zi după ce președintele Klaus Iohannis afirma că are șanse „rezonabile” să obțină postul.

Într-un articol publicat tot săptămâna trecută, Financial Times enumera și care sunt țările pe care premierul olandez nu se poate baza încă: Turcia, Ungaria, Slovacia și, evident, România.

„Candidatura lui Iohannis nu e considerată însă o alternativă autentică la cea a lui Rutte, de către aproape toți membrii, lucru care, afirmă diplomați NATO, înseamnă că va crește presiunea asupra celor patru pentru a-l susține pe premierul Olandei în numele unității alianței”, mai nota publicația britanică.

Președintele României a declarat într-o conferință de presă susținută alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, că nu are de gând să se retragă din cursa pentru șefia NATO și că nici nu negociază pentru o altă funcție la nivel european.

„Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO”, a declarat Klaus Iohannis în condițiile în care în presă au apărut speculații potrivit cărora el ar urma să își retragă candidatura în schimbul obținerii unei funcții importante în UE după încheierea mandatului de președinte.

„Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile”, a punctat președintele român.

CITEȘTE ȘI:VIDEO Iohannis își explică "argumentele" intrării în competiția pentru șefia NATO, alături de premierul Olandei